Strasbourg – Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite:
Infracţiunile rutiere grave, cum ar fi viteza excesivă sau şofatul în stare de ebrietate, ar trebui să ducă la pierderea dreptului de a conduce la nivelul întregii UE, au declarat marţi eurodeputaţii, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg. În prezent, dacă un conducător auto îşi pierde permisul în urma unei infracţiuni rutiere într-o altă ţară a UE decât cea care i-a eliberat permisul, în majoritatea cazurilor sancţiunea este aplicabilă numai în ţara în care a fost comisă infracţiunea şi nu implică restricţii în restul UE, precizează Parlamentul European într-un comunicat.
Pentru a se asigura că suspendarea, restricţionarea sau retragerea permisului de conducere al unui nerezident se aplică în toate ţările UE, noile norme impun ca această decizie să fie transferată ţării UE care a eliberat permisul de conducere. Eurodeputaţii propun adăugarea conducerii fără permis valabil pe lista infracţiunilor rutiere grave, cum ar fi conducerea în stare de ebrietate sau accidentele rutiere soldate cu morţi, ceea ce ar declanşa schimbul de informaţii cu privire la interdicţia de a urca la volan. Conducerea cu 50 km/h peste limita de viteză este, de asemenea, una dintre infracţiunile rutiere grave care ar putea duce la pierderea permisului.
PE a stabilit o limită de viteză mai mică pentru zonele rezidenţiale, ceea ce înseamnă că şofatul peste limita de viteză de 30 km/h pe aceste drumuri ar putea duce la pierderea permisului sau la suspendarea acestuia. Legislativul european sugerează să se stabilească un termen limită de zece zile lucrătoare pentru ca ţările UE să se informeze reciproc cu privire la deciziile în legătură cu descalificarea conducătorilor auto şi un alt termen de 15 zile lucrătoare pentru a decide dacă descalificarea se va aplica în întreaga UE. Şoferul în cauză ar trebui să fie informat cu privire la o decizie finală în termen de şapte zile lucrătoare, adaugă eurodeputaţii. „Sunt convins că această directivă nu numai că va contribui la reducerea numărului de accidente rutiere, dar va contribui, de asemenea, la o mai bună conştientizare în rândul cetăţenilor cu privire la conducerea mai responsabilă şi la dorinţa de a respecta normele şi de a accepta consecinţele încălcării acestora, indiferent unde conduc aceştia în UE”, a declarat raportorul PE, eurodeputatul bulgar Petar Vitanov (S&D), citat într-un comunicat.
Proiectul de norme privind efectul la nivelul Uniunii Europene al anumitor interdicţii de conducere a fost adoptat cu 372 de voturi pentru, 220 împotrivă şi 43 de abţineri. Parlamentul şi-a închis acum prima lectură şi, întrucât Consiliul nu şi-a adoptat încă poziţia, noul parlament care urmează să fie ales în iunie va continua lucrările cu privire la această lege. Normele privind interdicţia de a conduce vehicule fac parte din pachetul privind siguranţa rutieră prezentat de Comisie în martie 2023. Acesta conţine, de asemenea, schimbul transfrontalier de informaţii în legătură cu regulile în materie de infracţiuni al codul rutier, care sunt în prezent în negociere cu Consiliul. Pachetul urmăreşte să îmbunătăţească siguranţa tuturor participanţilor la trafic şi să se apropie cât mai mult posibil de obiectivul zero decese în transportul rutier din UE până în 2050.
Europarlamentarul Corina Creţu a anunţat, marţi, că Directiva privind decăderea din dreptul de a conduce a fost votată în cadrul Parlamentului European, scopul acesteia fiind reducerea cu 50% a deceselor cauzate de accidentele rutiere până în anul 2030. „Îmbunătăţirea siguranţei rutiere este un obiectiv principal al politicii de transport la nivel european, scopul principal fiind reducerea deceselor, accidentelor şi tragediilor. Tendinţele arată că numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2022 a crescut cu 3% faţă de anul precedent, iar clasamentul general al ratelor de deces din cauze rutiere nu s-a schimbat semnificativ, România raportând cele mai ridicate rate de decese în 2022 – 86 per milion. Pentru acest motiv, astăzi, am votat Directiva privind decăderea din dreptul de a conduce – care are un singur scop: reducerea tragediilor şi a pierderii de vieţi omeneşti pe drumurile publice (…) Această Directivă reprezintă un pas înainte în atingerea obiectivului UE de a reduce cu 50% decesele cauzate de accidente rutiere până în 2030”, a menţionat eurodeputatul Corina Creţu, într-o postare pe Facebook.
„Practic, în situaţia în care un şofer dintr-un alt stat membru săvârşeşte o contravenţie gravă pe teritoriul României, autorităţile române vor putea să-i aplice sancţiuni privitoare la dreptul de a conduce. Printre încălcările prevăzute de directivă se numără: viteza excesivă, conducerea sub influenţa alcoolului, conducerea sub influenţa stupefiantelor şi cauzarea decesului sau a vătămării corporale grave a unei persoane, ca urmare a oricărei încălcări a normelor de circulaţie. Astfel, Directiva va pune capăt situaţiei în care un şofer care a săvârşit o încălcare într-un Stat Membru UE şi i s-a suspendat permisul de conducere, să poată conduce în continuare în toate celelalte state membre”, a subliniat deputatul european. Corina Creţu consideră că dreptul de a circula liber şi a conduce vine cu responsabilitatea şi obligaţia de a respecta rigorile legii pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene.
