Boboteaza se sărbătorește pe data de 6 ianuarie, fiind data în care a avut loc Botezul Domnului, ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul.
Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, fiind momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. Boboteaza încheie perioada Sărbătorilor de iarnă.
Sărbătoarea Botezului Domnului, acest sfânt şi mare praznic, după cum spune părintele Ilie Cleopa, se mai numeşte şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.
Patriarhia Română și arhiepiscopiile din țară organizează slujbe de Bobotează, pe 6 ianuarie. Credincioșii care vin la slujbe în ziua Botezului Domnului pot lua de la biserica apa sfințită de Bobotează, numită și Agheasma Mare.
Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Pentru cei care cred, puterea aghiazmei este foarte mare, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Agheazma se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului. Luată de credincioşi, aghiazma nu se strică niciodată. Se foloseşte la sfinţirea locaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor în care locuim, a izvoarelor de apă şi a grădinilor roditoare.
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii la români
La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an. Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. La sate, în prima săptămână după sărbătoare, creștinii nu obișnuiesc să spele cu apa din râuri, pe care o consideră sfințită. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.
