Ediția:: Sâmbătă 15 iunie 2024. Nr. 6649
Ediția:: Sâmbătă 15 iunie 2024. Nr. 6649

INTERVIU cu decanul Facultăţii de Construcţii din Iași: Am fost întrebată de foarte multe ori care clădiri sunt mai rezistente: cele vechi sau cele noi?

Decanul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, prof.univ.dr.ing. Dorina Isopescu, a declarat, pentru AGERPRES, că România stă bine la capitolul legislaţie în ceea ce priveşte construcţiile, dar a recunoscut că problemele pot să apară atunci când vorbim de partea practică, făcând referire la ”lipsa de educaţie a factorilor care intervin pe parcursul execuţiei lucrărilor”.

Ea a venit şi cu o serie de recomandări privind comportamentul în caz de cutremur, arătând că trebuie evitate casa scărilor şi zona ferestrelor. „Din punctul de vedere al legislaţiei şi al reglementărilor tehnice, să ştiţi că noi avem documentaţii sau reglementări care ne protejează din punct de vedere al proiectării construcţiilor din România. În special după cutremurul din 1977 au avut loc o serie de acţiuni, au fost refăcute standardele. După anii 90 au fost introduse noi reglementări. Suntem şi noi cu ele la zi. Deci, din acest punct de vedere, să spunem, teoretic stăm bine. Partea practică este cea care câteodată aduce sau face probleme. Şi aici mă refer la lipsa de educaţie a factorilor care intervin în parcursul execuţiei lucrărilor. Mă refer şi la investitori, mă refer şi la constructori, mă refer şi la utilizatori. Sunt aspecte pe care dacă aceştia nu le cunosc şi dacă nu colaborează foarte strâns cu specialiştii, – şi aici mă refer la investitori sau la utilizatorii clădirilor -, dacă nu sunt de specialitate atunci pot să apară probleme. Şi mai precis, este vorba de intervenţiile asupra structurii de rezistenţă, modificările care se fac pentru schimbarea partiurilor, pentru schimbarea funcţionalităţii unei clădiri. Atunci când acestea se fac doar pe baza dorinţelor, fără să fie consultat un expert, fără să fie consultat un specialist în construcţii, pot să creeze foarte multe probleme”, a spus decanul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Aceasta consideră că orice constructor ştie că poartă pe umeri o răspundere imensă şi că actul lui, fie că este de proiectare sau de construcţie, înseamnă o investiţie care trebuie să reziste în timp. „Îmi este greu să vă răspund dacă în România postdecembristă s-a construit foarte bine sau foarte prost. În general ştiu că se urmăreşte şi s-a urmărit, acum unii spun că poate mai puţin decât cu ceva ani în urmă, ca întotdeauna la fazele determinante ale lucrărilor inspectorii să fie prezenţi indiferent dacă e o clădire înaltă, casă sau bloc de locuinţe. Prezenţa la fazele determinante însemna şi întocmirea proceselor verbale de fază. Asta însemna de fapt garanţia că fazele care erau importante în execuţia unei clădiri sunt conforme din punct de vedere calitativ. Astăzi, investiţiile au crescut ca număr. Cred că prezenţa inspectorilor nu mai este atât de vizibilă în şantiere. Însă mizez pe faptul că orice constructor ştie că poartă pe umeri o răspundere imensă. Actul lui, de proiectare sau de execuţie, înseamnă o investiţie pe care o face nu pentru un an, ci o face pentru o generaţie şi poate şi mai mult, o faci pentru peste 50 de ani. Clădirea trebuie să stea în picioare, cu riscul de a apărea pe durata de întrebuinţare un cutremur major. Şi atunci trebuie să respecţi proiectul, trebuie să faci un proiect care să răspundă tuturor cerinţelor din reglementările tehnice, trebuie să pui în operă un proiect aşa cum a fost gândit de proiectant, nu cum, eu ştiu, câteodată solicită investitorii, modificări care par a fi minore, dar care pot să aducă prejudicii la modul de comportare. Trebuie să ai grijă ca toate materialele să fie conforme din punct de vedere calitativ. Cred că s-a construit bine. Poate că au fost sau sunt şi excepţii”, a precizat Dorina Isopescu.

Profesorul ieşean a spus că aceste excepţii vin de fapt din lipsa de educaţie a investitorilor care cedează foarte uşor „ispitei de a economisi bani”. (…)

Conform acesteia, modificările făcute asupra unei structuri, ulterior dării sale în folosinţă, pot schimba modul de comportare la acţiunea seismică. „Zilele trecute am fost întrebată de foarte multe ori care clădiri sunt mai rezistente: cele vechi sau cele noi? Vă dau un răspuns sincer: nu are importanţă în momentul în care a fost executată clădirea. Da, poate că pe cele mai vechi putem să le suspectăm de o degradare apărută din cauza multiplelor cutremure care au acţionat asupra lor. Dar dacă au fost proiectate şi au rezistat, cu consolidările şi cu reparaţiile de rigoare, vor rezista şi astăzi mai bine decât o clădire nouă care chiar în acelaşi an a fost pusă în funcţiune, dar la un timp foarte scurt au fost făcute modificări. Modificările pot schimba modul de comportare la acţiunea seismică şi pot fi câteodată catastrofale”, a atras atenţia decanul Facultăţii de Construcţii.

Întrebată despre „reparaţiile” făcute în interiorul locuinţelor, care implică dărâmarea unor pereţi despărţitori, Dorina Isopescu a menţionat că atât îmbunătăţirile, cât şi modificările făcute în interiorul apartamentelor nu trebuie să afecteze structurile de rezistenţă. Ea a precizat că atunci când dorim să facem modificări în interiorul clădirilor trebuie să apelăm la un expert care să evalueze întreaga structură. „Nu trebuie afectate structurile de rezistenţă. Vedeţi dumneavoastră, aceste compartimentări pot fi de rezistenţă sau sunt pereţi de compartimentare care, putem să spunem, îi putem elimina mai uşor. Toate modificările însă trebuie analizate şi evaluate de către un expert. Expertul va face un calcul, va vedea care este influenţa acestor modificări asupra întregii structuri. Aşa, să mă exprim simplu, clădirile sunt proiectate să fie rezistente şi în echilibru de la concepere până la demolare. Dacă prin distrugerea unui perete sau prin eliminarea unui stâlp, ori prin secţionarea unei grinzi noi schimbăm starea de echilibru a întregii structuri, atunci orice acţiune seismică, care este de fapt o forţă orizontală care vine însoţită şi cu o accelerogramă care duce la vibraţii, ca să mă exprim simplu, poate cauza probleme deosebite unei astfel de structuri. Orice modificare faţă de starea iniţială poate aduce degradări care pot fi minore, precum căderea tencuielii, dar dacă vorbim de intervenţii asupra elementelor structurii de rezistenţă, atunci se poate provoca în final colapsul, nu numai al apartamentului respectiv. E vorba de colapsul clădirii în totalitate”, a detaliat decanul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii din Iaşi.

Conform legislaţiei, există o aşa-zisă carte tehnică a construcţiei pe care orice clădire trebuie să o aibă, fie că sunt imobile rezidenţiale sau nerezidenţiale. Aceasta ar trebui consultată atunci când decidem să cumpărăm o locuinţă. (…)

În cazul unui cutremur, a arătat ea, trebuie evitate casa scărilor şi zona ferestrelor.

„Ceea ce este cert este faptul că nu trebuie să intrăm în panică şi să nu părăsim clădirea sărind pe geamuri sau fugind pe scări. Trebuie să ne adăpostim în locuri sau lângă piese de mobilier mari, rigide, în acel triunghi de protecţie care ne poate salva viaţa. Şi, bineînţeles, în situaţia unui bloc, un loc închis, mă refer aici la un hol mic unde sunt elemente structurale foarte multe, adică se intersectează mai multe grinzi, stâlpi de rezistenţă, atunci acea zonă poate fi o zonă oarecum mai sigură şi care să ne protejeze, să ne apere viaţa. E de ştiut că nu trebuie să ieşim din apartament dacă stăm în bloc. Casa scării este cea mai fragilă componentă a structurii în cazul unui bloc, pentru că e o structură subflexibilă. Ne pune viaţa în pericol sau poate să ne creeze chiar şi probleme de stabilitate. La un moment dat îmi spunea cineva care a ieşit afară pe scări în timpul unui cutremur că avea impresia că distanţa dintre două trepte nu mai este cea normală, ci a devenit mai mare cu un metru sau chiar şi mai mult. Adică e o senzaţie foarte curioasă. Chiar dacă elementul va rămâne din punct de vedere structural, modul în care se comportă ne poate pune viaţa în pericol. În ceea ce priveşte baia, acolo sunt acele spaţii mici în care există mai multe elemente structurale şi se intersectează. Dar, din câte îmi amintesc de la cutremurul din 1977, poate fi şi periculos dacă prin zonă se află instalaţii. Se pot sparge conducte, pot avea loc inundaţii, şi atunci nu ştiu, s-ar putea să nu fie chiar un element foarte sigur sau o zonă foarte sigură”, a sfătuit Dorina Isopescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?