Teroare în clasă! Deranjat că fiica sa era șicanată de colegi, un focșănean a bruscat o fetiță și a agresat un alt părinte

0
6856

Un focșănean a fost condamnat pentru două agresiuni pe care le-a comis în decurs de un an, după ce a considerat că trebuie să rezolve singur șicanele dintre fiica sa și colegii de clasă ai acesteia. De aici, din ce se arată în rechizitoriu, bărbatul ar fi agresat o fetiță de clasa I, iar la un an distanță l-ar fi lovit pe tatăl unui băiețel, coleg de școală cu fiica sa. În timpul cercetărilor s-a stabilit că, în martie 2018, inculpatul a mers la școala în care învăța copila sa, chiar în sala de clasă, și, pe fondul unui conflict avut de fiica sa cu o colegă, ar fi strâns-o de mână pe aceasta și ar fi determinat-o pe fiica sa să o lovească cu piciorul. Ulterior acestui incident, deși se pornise o anchetă, în aprilie 2019, la aceeași școală a avut loc un alt incident violent, când inculpatul ar fi agresat de această dată un alt bărbat, în sensul că l-ar fi strâns de gât, l-ar fi împins și l-ar fi trântit pe o bancă din fața unității de învățământ.

Ancheta și judecata au durat ani de zile și, după cum se reține în motivarea hotărârii de condamnare, s-a încercat pe cât posibil tergiversarea cauzei. În 2020, pentru ambele sesizări s-a propus renunțarea la urmărirea penală, însă instanța a dispus ca cercetările să fie reluate. În aceste condiții, rechizitoriul privind cele două fapte a fost trimis în instanță în aprilie 2021, iar în noiembrie anul acesta a fost pronunțată o primă sentință. Potrivit hotărârii judecătoriei, focșăneanul a fost obligat să plătească 2.800 lei amendă penală, dar și 1.000 lei către fetița lovită – în condițiile în care solicitarea părții vătămate era de 10.000 euro, reprezentând daune morale.

În motivarea hotărârii de condamnare, așa cum a fost încărcată pe rejust.ro, se arată că „infracţiunile deduse judecăţii au fost comise pe fondul tensiunii create între inculpat şi părinţii colegilor fiicei sale, cu care aceasta din urmă intra în diverse conflicte specifice vârstei în timpul programului şcolar. Din maniera în care au fost comise faptele, este clar că inculpatul nu a înţeles cum trebuie abordate micile derapaje ale copiilor, derapaje ce sunt inerente vârstei atât de fragede şi care trebuie corectate cu multă implicare, atât din partea părinţilor, cât şi din partea cadrelor didactice, uneori chiar şi cu sprijin de specialitate din partea unui psiholog. Corectarea comportamentelor nedorite face parte din acea educație exemplară pe care orice părinte o dorește pentru copilul său, însă violenţa în mod clar nu este o soluţie. Violenţa la o vârstă atât de fragedă, şi mai ales din partea unui adult, poate avea repercusiuni grave asupra dezvoltării fizice şi psihice a copilului.

Aşadar, indiferent de comportamentul celorlalţi copii şi de gravitatea suferinţelor la care a fost expusă fiica sa, maniera în care a înţeles inculpatul să acţioneze a fost greşită. Pe de altă parte, instanţa va avea în vedere faptul că infracţiunea a fost comisă cu mult timp în urmă, iar fapta inculpatului nu a produs consecinţe grave, din declaraţia martorului (…), colega persoanei vătămate, reieşind că în aceeaşi zi, (…) i-a cerut iertare persoanei vătămate, cele două împăcându-se. În ceea ce priveşte cea de-a doua faptă, instanţa va avea în vedere că inculpatul a comis-o în faţa şcolii, un loc frecventat de copii, neluând în considerare că reacţionând în felul acesta ar putea da un exemplu negativ.

Pe de altă parte, şi în cazul acestei infracţiuni, instanţa va avea în vedere timpul scurs de la data comiterii acesteia şi gravitatea relativ scăzută a consecinţelor faptei sale, persoana vătămată nesuferind leziuni care să necesite îngrijiri medicale. În ceea ce priveşte persoana inculpatului însă, instanţa va avea în vedere atitudinea acestuia de nerecunoaştere a faptelor comise, uşor sfidătoare, lipsită de empatie şi de regret faţă de faptele şi consecinţele faptelor sale”.

Astfel, chiar dacă faptele imputate erau violente, la judecată inculpatul a încercat să convingă că totul era o înscenare, un complot derulat inclusiv cu sprijinul conducerii unității de învățământ, pentru a-și transfera fetița la altă școală. În schimb, după cum apare în documentele încărcate pe rejust.ro, câțiva copii au fost transferați din clasa respectivă, deoarece le era frică de comportamentul inculpatului și, mai mult decât atât, fetița acestuia le spunea colegilor că, „dacă se leagă de ea, au de-a face cu tatăl ei”.

Pentru a contracara acuzațiile, inculpatul a depus în instanță mai multe caracterizări, inclusiv una de la o biserică, în care se detalia că este cunoscut ca o persoană credincioasă, iubitor de copii şi implicat în activităţile social-filantropice, dar și una semnată de un cadru didactic, în conţinutul căreia era caracterizat ca fiind un om paşnic, prietenos şi un tată grijuliu. În ciuda apărărilor, instanța a reținut în motivare că, referitor la incidentul din 2018, „s-a dovedit dincolo de orice dubiu faptul că inculpatul (…) a mers la Școala Gimnazială nr. (…), a strâns-o de mână pe persoana vătămată (…) și a determinat-o pe fiica sa să o lovească pe aceasta cu piciorul. Niciunul dintre martorii audiaţi în cauză nu au susţinut apărarea inculpatului”.

Cât despre agresiunea din 2019, în aceeași sursă se arată că „inculpatul (…) a declarat în esenţă că fiica sa a fost ameninţată de fiul persoanei vătămate, în sensul că nu o să-şi mai vadă tatăl, că la rândul său a fost ameninţat prin mijloace de comunicare la distanţă de către (…) şi că a fost jignit de către acesta, spunându-i că are probleme psihice. Inculpatul a declarat că în ziua respectivă s-a apropiat de (…) pentru a discuta, iar când i-a sugerat să se retragă de grup şi să se aşeze pe o bancă, l-a tras de guler, moment în care a reacţionat, ceilalţi intervenind pentru a-i despărţi. (…) ei în realitate nu s-au agresat, ci doar s-au ţinut de gulere. În finalul declaraţiei, inculpatul a arătat că doamna (…) a făcut un cerc, în care a chemat toţi părinţii, pentru a-l denigra în faţa directorului, şi că aceasta s-a folosit de funcţia deţinută pentru a o face pe fiica sa să se simtă umilită. Deşi inculpatul încearcă să invoce legitima apărare, sau cel puţin scuza provocării, arătând că a reacţionat ca urmare a agresiunii persoanei vătămate, instanţa constată că această apărare nu este confirmată de niciun martor audiat în cauză”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here