Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, duminică, Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile. Duminica Floriilor sau Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim simbolizează pentru credincioși triumful asupra morții din duminica următoare, adică cea a Învierii. În plus, pe lângă simbolistica religioasă, în această duminică este ziua de nume pentru sute de mii de români.
Primele menţiuni despre această sărbătoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintâi care o pomenesc sunt Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care, în însemnările ei de călătorie, descrie modul în care se celebra această duminică în Ierusalim, spre sfârşitul secolului al IV-lea. De la unii dintre marii părinţi ai Bisericii, între care se află Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie şi Sfântul Chiril al Alexandriei, există predici celebre ţinute în cinstea ei.
Potrivit tradiţiei Bisericii, Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după lege că este Mesia, Mântuitorul lumii. Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ‘Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului’. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.
În vechime, Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Paştilor, mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii, cei care urmau să se boteze, mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.
De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.
Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.
Denumirea sărbătorii provine din faptul că ziua în care se celebra intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim era suprapusă peste ziua zeiței romane a florilor, Flora.
Peste 1,6 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica duminică, de sărbătoarea Floriilor.
Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt 1.088.277 de femei şi 613.104 bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui.
Dintre prenumele feminine, cel mai întâlnit este Florentina – 134.483 de persoane poartă acest nume.
În rândul bărbaţilor, cel mai întâlnit este prenumele Florin – 344.779, dar şi Florian – 52.295.
Prenumele feminine întâlnite sunt: Anemona – 1.078; Angela – 58.097; Angelica – 28.367; Brânduşa/Brandusa – 1.167; Brîndusa/Brindusa – 5.172; Camelia – 74.072; Crina – 21.142; Crinela – 867; Crinuta/Crinuţa – 1.002; Crizantema – 294; Crăiţa – 306; Dalia – 3.943; Floarea – 62.401; Flora – 722; Florea – 50; Florentina – 134.483; Floriana – 4.926; Florica – 81.995; Floricela – 4; Floricica – 1.623; Florina – 83.098; Florinela – 3.121; Garofiţa/Garofita – 2.929; Gentiana/Genţiana – 456; Gherghina – 16.169; Hortensia – 733; Iasmina – 13.505; Iris – 7.529; Liliana – 100.584; Lăcrămioara/Lacramioara – 31.210; Malina/Mălina – 5.451; Margareta – 41.332; Micşunica/Micsunica – 563; Mărgărit – 2; Narcisa – 16.441; Ortansa – 2.367; Ortensia – 299; Panseluţa/Panseluta – 441; Romaniţa/Romanita – 520; Rosa – 554; Roza – 3.645: Steluţa/Steluta – 16.161; Trandafira – l.494; Veronica – 65.107; Violeta – 58.082; Viorela – 3.123; Viorica – 131.371; Zambila – 240; Zambilica – 39.
În rândul bărbaţilor, se pot întâlni prenume precum Bujor – 1326; Crin – 222; Crinu – 775; Florentin – 26.256; Florian – 52.295; Floricel – 876; Floricică/Floricica – 4; Florică/Florica – 2.658; Florin – 344.779; Florinel – 13.957; Ghiocel – 1.143; Iasmin – 831; Iris – 53; Lilian – 3.165; Malin/Mălin – 493; Micsunel/Micşunel – 95; Mugur – 996; Mugurel – 8.843; Mărgărit – 594; Narcis – 15.548; Trandafir – 1.992; Viorel 136.202; Zambilica/Zambilică – 1.
Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
Paştele Catolic este sărbătorit astăzi, 17 aprilie
Duminică, 17 aprilie, Biserica Romano-Catolică celebrează Sărbătoarea Învierii Domnului.
Bisericile romano-catolice au fost pline de credincioși, noaptea trecută, la Liturghia din Noaptea Învierii. Noaptea Sfântă este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.
Evenimentele principale ale acestei nopţi sfinte sunt binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez şi împărtăşirea credincioşilor. Procesiunea la care participă credincioșii în noaptea Învierii trebuie să se facă cu lumânarea pascală, semnul învierii Domnului. Iar această lumânare trebuie făcută din ceară şi nu din alte materiale, în fiecare an să fie nouă, unică, destul de mare, pentru a putea evoca faptul că Hristos este lumina lumii.
Liturghia zilei Sfintelor Paşti, din ziua de duminică, se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală, o lumânare mare, simbol al Învierii lui Hristos, este aşezată lângă altar.
Celebrarea Paştelui continuă în timpul pascal. Cele 50 de zile care urmează după Duminica Învierii, până la Duminica Rusaliilor, se celebrează în bucurie ca o singură zi de sărbătoare, ba mai mult, ca „marea duminică”.
