Dacă până acum mulți dintre noi eram obișnuiți să mergem în Piața Unirii din Focșani, la cumpăna dintre ani, sau în alte locuri publice, acum trebuie să rămânem în case, deoarece este interzisă circulația între orele 23.00- 05.00. Focul de artificii îl admirăm de la distanță, șampania o bem pe balcon sau în curte. Autoritățile au recomandat colindătorilor să rămână acasă, dar totuși copiii, cu măștile pe față, și-au mai făcut curaj și au bătut la uși, de Crăciun, pentru a vești Nașterea Mântuitorului. Vor veni, probabil, să și ureze un an nou cu bine, apoi, în prima zi din 2021, vor merge cu sorcova la cei apropiați.
În timpuri nepandemice, ceremonialul trecerii în Anul Nou este însoţit de multe obiceiuri. În satele româneşti, cete de flăcăi se pregătesc pentru „urat”, respectând datinile şi obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, îşi fac apariţia „mascaţii”: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii etc.
Vintileasca este o localitate de munte unde tradiţiile vrânceneşti încă se mai păstrează. Pluguşorul este urarea cu care copiii pornesc la drum în dimineaţa zilei de 31 decembrie. În seara de 31 şi în noaptea de Anul Nou, flăcăii colindă fetele nemăritate, în speranţa că una dintre ele le va fi aleasa. În ziua de Sfântul Vasile, cetele de tineri mascaţi pleacă iarăşi cu uratul. Capra a fost şi rămâne un personaj de bază al tradiţiilor de anul nou. Un alt personaj îndrăgit din ceata de mascaţi este ursul. În urmă cu câteva decenii, țăranii încă se mai lăsau călcați de urșii cu care umblau țiganii-ursari ca să se facă bine, iar femeile ardeau în casă fire părul animalului să nu le mai plângă copiii mici.
În comuna Nereju există tradiţia ca tinerii să se adune în cete de mascaţi şi să meargă la colindat din casă în casă. La loc de cinste se află „Chipărușul“ care în trecut era un ritual ce avea loc la înmormântarea persoanelor în vârstă. În prezent, „Chipăruşul“ s-a transformat şi într-un obicei specific Anului Nou, celebrele măşti putând fi văzute astăzi şi în prima zi a anului în toate cetele de mascaţi din comuna Nereju.
De sute de ani, pe 1 ianuarie, tinerii din comuna Păuneşti (FOTO) alungă spiritele rele ale anului precedent prin zgomote puternice şi măşti care mai de care mai „înfricoşătoare“. „Uncheşii şi babele”, aşa cum sunt cunoscuţi mascaţii de la Păuneşti, merg pe uliţele satelor din comună şi fac zgomote puternice ajutaţi de tălăngi confecţionate de fierarii din sat de decenii întregi. După ce colindă uliţele din comună, mascaţii se strâng în centrul comunei, unde pot fi admiraţi de toţi localnicii.
Umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia sunt împletite flori de hârtie colorată. Alături de Pluguşor, Sorcova este puternic înrădăcinată în cultura poporului nostru. În vremuri trecute, sorcova era o mlădiţă înmugurită de măr. Aceasta se punea în apă încă din noaptea Sfântului Andrei, iar până în ziua de Sfântul Vasile înflorea. Din acest motiv în colindele româneşti se cântă despre flori de măr, florile dalbe sau despre măruţ mărgăritar, conform site-ului calendarulortodox.ro
