Vineri dimineață, am pornit spre Munții Vrancei alături de plt. adj. Florin Daniel Sima, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Vrancea, pentru a-i cunoaște pe jandarmii montani din Lepșa și Soveja, primii salvatori care ajung la turiștii rătăciți sau accidentați pe traseele turistice din această zonă. Prima oprire, Postul de Jandarmi Montan Lepșa, acolo unde activează cel mai tânăr pluton de jandarmi montani din structura IJJ Vrancea. Primul pluton al Jandarmeriei Montane Române și-a început misiunile în data de 5 octombrie 2001 pe raza stațiunilor de pe Valea Prahovei: Sinaia, Bușteni și Azuga. Mai apoi, nevoia jandarmilor montani a fost resimțită și în alte zone montane din țară. „Primul post de jandarmi montani din Vrancea a fost înființat în anul 2003, în localitatea Soveja, având în competență, la acea vreme, și zona Negrilești-Tulnici-Lepșa-Greșu. Ulterior, în 2007, s-a înființat Postul de Jandarmi Montan Lepșa care avea sediul în Greșu. Astăzi ne aflăm în noua locație din Tulnici”, a menționat plt. adj. Florin Daniel Sima. Postul și-a mutat sediul din cauza condițiilor dificile în care erau nevoiți să lucreze jandarmii montani.
Cu ce se ocupă jandarmii montani?
Într-o zonă de munte, prezența jandarmilor montani este mai mult decât necesară. Principalul lucru pe care îl face plutonul de jandarmi montani este să caute și să salveze turiștii care se aventurează pe traseele montane; însă munca lor este mult mai complexă. „În principal, asigurăm menținerea unui traseu montan sigur, informăm turiștii cu privire la testarea traseelor, la modul de deplasare, și le oferim detalii cu privire la modul în care își pot petrece timpul în zonă. Participăm, desigur, la misiuni de căutare și salvare a turiștilor rătăciți în zona noastră de competență împreună cu cei de la Salvamont Vrancea. În ultima perioadă, am participat la acțiuni de control, supraveghere și asigurare a protecției Fondului cinegetic natural și piscicol, în colaborare cu Ocolul Silvic de la Năruja. Tot acolo am mai desfășurat acțiuni de protecția mediului și de menținere a ordinii și siguranței publice. În timpul pandemiei am participat la trei misiuni de căutare/salvare, două dintre ele desfășurându-se în Golul Roibului”, a precizat sergent major Bogdan Cristian Chitic.
Misiunea de salvare din Golul Roibului a durat aproximativ patru ore, dintre care trei ore a durat doar deplasarea pe jos cu victima pe targă. „Intervențiile din Golul Roibului au fost destul de solicitante. Am avut o persoană cu fractură de membru inferior pe care am transportat-o, împreună cu cei de la Salvamont, la Spitalul din Vidra. Intervenția a durat patru ore. A fost foarte dificil din cauza faptului că este zonă montană, sunt foarte multe dealuri, echipamentul de transportat este destul de greu, și am mers la pas 3 ore cu victima pe targă”, a completat colegul său, sergent major Segiu Florin Matei.
„Pentru a deveni jandarm montan trebuie să fii pasionat de munte”
Însă nu e de ajuns. În spatele muncii fizice, se ascunde un cumul de emoții atent gestionate care să confere posibilitatea interacționării directe cu victima.„În primul rând, pentru a deveni jandarm montan trebuie să fii pasionat de munte. Trebuie să fii pregătit atât fizic, cât şi psihic ca să ai un control al emoțiilor deosebit, întrucât misiunile noastre implică și interacțiunea în mod direct cu omul care, de multe ori este accidentat, așa că trebuie să empatizăm cu el, să-i fim alături, să-i acordăm suport fizic, moral, emoțional; să ne implicăm ca și cum în locul lui ar fi o rudă de-a noastră. Trebuie să fim omenoși, dar să dăm dovadă și de profesionalism, de anduranță, pentru că unele dintre traseele montane sunt extrem de solicitante. Din acest motiv, participăm împreună cu cei de la Salvamont la pregătiri fizice intense, zilnic fiind prezenți pe traseele montane turistice”, a mai spus sergent major Bogdan Cristian Chitic.
Pentru cei interesați să urmeze această carieră, e bine de știut că la Sinaia funcționează încă din 2003 un centru de pregătire al Jandarmeriei Montane acolo unde nu se pregătesc doar jandarmii montani, ci și polițiștii, pompierii sau ceilalți membrii ai structurilor M.A.I și M.Ap.N. „Sunt cursuri de trei, patru săptămâni, cursuri care se desfășoară în perioada verii și chiar pe timpul iernii, cursuri de inițiere în alpinism și schi, cursuri de căutare-salvare, cursuri de evacuare cu troliu, cursuri de folosire a GPS-ului pentru că, mai nou, se intervine pe partea de căutare cu GPS-ul, la care se adaugă pregătirea centralizată în zona în caare își vor desfășura activitatea.
Astfel, lucrătorii din cele două posturi montane vrâncene interacționează fie că e vorba de pregătire a unui rapel, fie că e vorba de pregătirea unei linii a vieții, care este folosită acolo unde solul este un pic mai problematic și e nevoie de măsuri suplimentare de asigurare; apoi mai putem vorbi de montarea unei tiroliene pentru evacuarea unei persoane accidentate, sau transportul materialelor. O parte din colegi au și curs de paramedic. Fie că e zi, noapte, iarnă sau vară, trebuie să știi foarte bine zona pentru că apelurile pot apărea oricând. Trebuie să știi până unde poți merge cu mașina, până unde cu ATV-ul și mai apoi cât ai de mers pe jos ca să ajungi la misiune”, precizează plt. adj. Florin Daniel Sima.
Rămâneți întotdeauna în locul din care ați inițiat apelul la 112
În momentul în care considerați că v-ați rătăcit, sau sunteți rănit și nu mai puteți continua traseul, sunați la 112 și oferiți toate coordonatele și indiciile care să-i aducă pe salvatori la dumneavoastră. Atenție! Niciodată nu plecați din zona respectivă, pentru că acest lucru vă va pune în pericol și mai mare. „Cetățenii primesc sfatul să rămână în zona din care se inițiază apelul către noi pentru că semnalul pe mobil e unul dificitar în zona asta. Din păcate, sunt persoane care nu țin cont de această recomandare, nu înțeleg gravitatea situației, mobilizarea noastră, în sensul în care, de multe ori, ajungem acolo iar turiștii nu mai sunt
prezenți în locul indicat. Turiștii se aventurează într-o lume a cunoașterii și ajung la un moment dat să nu mai poată furniza coordonatele traseului, ceea ce face ca de multe ori să ne fie dificil să ajungem la ei. Atât timp cât cunosc zona și își fac un itinerariu din timp în care să consulte o hartă, nu ar trebui să apară probleme”, observă sergent major Bogdan Cristian Chitic.
Pe cât de frumoasă, pe atât poate fi de periculoasă vegetația luxuriantă a Munților Vrancei, de aceea este important să ținem cont de anumite aspecte: vizibilitatea este mult mai scăzută cu cât ne afundăm mai mult în pădure; specificul zonei de munte este că așezările omenești sunt rare și departe de traseele montane; în unele zone nu există deloc semnal la telefon, astfel că singurul număr la care putem suna, în caz de urgență, este 112. „Când pornim la drum pe un traseu montan, trebuie să informăm structura de Jandarmerie Montană sau pe colegii de la Salvamont câți suntem, unde plecăm și când aproximăm că ne întoarcem”, atrage atenția plt. adj. Florin Daniel Sima.
Un alt aspect important când pornim la drum pe munte: niciodată nu plecăm cu poșetă și sandale. „Echipamentul pe care noi îl recomandăm ar trebui să conțină o pereche de ghete special concepute pentru traseele montane pentru a evita riscul accidentărilor. Recomandăm o încălțăminte care să fixeze glezna astfel încât, în momentul în care se ajunge într-o prăpastie, o zonă denivelată sau una stâncoasă, unde alunecarea e iminentă, e bine ca măcar glezna piciorului să rămână intactă. În al doilea rând, e important să ne hidratăm de preferabil cu apă, e bine să avem o lanternă, un ruccsac în care să ne aprovizionăm cu câteva alimente cu o saturație energetică îndestulătoare astfel încât să face față solicitărilor de pe traseul respecctiv. Însă nu recomandăm ca ruccsaul să aibă prea mule rezerve astfel încă să ne îngreuneze deplasarea. Mereu avem recomandări pe pagina noastră de facebook: Inspectoratul de Jandarmi Vrancea, în ceea ce privește deplasarea pe traseele montane”, recomandă Bogdan Cristian Chitic.
Amintiri dureroase depănate de șeful de post al Jandarmeriei Montane Soveja
În apropiere de Mausoleul eroilor de la Soveja, am făcut un scurt popas la Postul de Jandarmi Montan Soveja. Acolo am stat de vorbă cu șeful de post, plt. maj. Marius Ghinea, cel care la începutul lunii februarie a.c., a ajutat la stingerea unui incediu izbucnit la o locuință din apropierea postului. Deși în decembrie anul acesta va sărbători majoratul din postura de jandarm montan, plt. maj. Marius Ghinea spune că abia a dat de gustul acestei profesii. „Sunt șef de post din septembrie 2019. Fiind oameni ai muntelui, participăm la misiuni de căutare a persoanelor rătăcite, de recuperare a accidentaților de pe traseele turistice, precum și la alte misiuni în cooperarea cu celelate instituții abilitate. Prima și cea mai grea misiune a fost cea din Paitra Ciutei când a murit o persoană căzută de pe stâncă.
S-a întâmplat în toamna lui 2009, de Sfântul Andrei. Atunci, prin apel la 112 am fost sesizați că două persoane au fost observate pe o stâncă, la lăsarea întunericului, făcând semen cu lanterna. Până atunci, cât a fost zi, nu i-a văzut și nu i-a auzit nimeni. Eu și încă trei colegi de la post ne-am deplasat acolo, una dintre personele care ne-a sesizat, ne-a însoțit la locul respectiv, în timp ce urcam către vârf am găsit, din păcate, cadavrul celui căzut, un tânăr de aproximativ 25/30 de ani, după care ne-am continuat deplasarea în căutarea celeilalte persoane, pe care am reușit să o salvăm. Era bine dacă puteam face ceva și pentru cea de-a doua persoană, cea decedată…”, povestește cu regret plt. maj. Marius Ghinea. La acea vreme, titlul apărut în Monitorul de Vrancea a fost: „ANDREI A MURIT DE ZIUA LUI”. Am aflat asta pentru că plutonul de jandarmi montani din cadrul Postului de la Soveja a făcut un panou pe care sunt atașate articolele cu principalele intervenții ale jandarmilor montani vrânceni apărute în presă.
„Nu mergem la o misiune ca să primim decorații sau merite”
În zonele izolate din Munții Vrancei, timpul parcă a stat în loc. Oamenii locului sunt în mare parte măcinați de boală și bătrânețe, iar majoritatea tinerilor s-au îndreptat spre locuri în care să poată avea un trai mai bun. Astfel că, până la sosirea celorlalte forțe de intervenție, în calea nenorocirilor stau jandarmii montani.Șeful de post din Soveja ne-a povestit cum a intervenit la incendiul din februarie. „Ne-a anunțat o vecină, chiar vis a vis de post, că s-a aprins hornul vechi la o famile și am acționat imediat cu colegul cu care eram de serviciu. Până la sosirea pompierilor am limitat extinderea incendiului. Cea de-a doua interveție a fost la ieșire din comună. Când auzim mașina de pompieri trecând, imediat sunăm la ei să aflăm unde și ce s-a întîmplat; la fel am făcut și atunci. Îi ajutăm cu ce putem, asigurăm zona, încercăm să salvăm victimele, dacă e nevoie.”
În 2018, plt. maj. Marius Ghineaa primit o distincție din partea președintelui Româiniei. Nu se laudă prea mult cu acest lucru pentru că, spune el, a făcut un lucru normal, specific meseriei. „În ianuarie 2017, am fost sesizați că un grup de 29 de turiști au fost suprinși de o avalanșă, trei dintre ei fiind răniți. Două persoane au reușit să iasă de sub zăpadă, însă o femeie de 36 de ani a fost îngropată de vie și a murit.
Atunci eram liber, am fost sunat de către colegi dacă pot participa și eu la misiune. Am răspuns prompt. Acolo erau și colegii de la Lepșa, Salvamontul, Pompierii care căutau în zăpadă. După aproximativ 15 minute, eu am fost «norocosul», dacă pot spune așa, care a descoperit persoana decedată. Meritul este al tuturor celor care au participat la misiune, nu doar al meu. Nu mă așteptam să primesc această distincție. Sunt lucruri normale pe care le facem, nu mergem la o misiune ca să primim decorații sau merite”, subliniază plt. maj. Marius Ghinea.
