Vineri, 24 Ianuarie, s-au împlinit 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, eveniment pe care l-a marcat și Biserica. Aproape toată suflarea preoţească din Vrancea, alături de reprezentanţi ai armatei şi zeci de credincioşi, au asistat vineri la Te Deum, la Catedrala „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ din Focşani. Slujba specială de pomenire a tuturor celor care s-au jertfit pentru înfăptuirea Unirii Principatelor Române a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei împreună cu un sobor format din 13 preoţi. La slujbă au luat parte şi reprezentanţii administraţiei locale, Cristi Misăilă, primarul Municipiului Focşani, Ionel Cel Mare, vicepreşedintele Consiliului Judeţean şi deputatul Rodica Boboc.
Pentru a aduce un omagiu aşa cum se cuvine Unirii Principatelor Române, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile din România s-au ţinut slujbe speciale pentru comemorarea eroilor martiri care au contribuit la realizarea acestui eveniment. Focşaniul, oraşul Unirii, s-a îmbrăcat vineri în haine de sărbătoare şi a mers la Catedrală. ÎPS Ciprian le-a transmis tuturor credincioşilor că Unirea Principatelor Române este un eveniment în preajma căruia nu ar trebui să-i uităm pe cei care s-au jertfit pentru acest nobil scop. Sfântul Părinte i-a îndemnat pe enoriaşi ca, la ieşirea din lăcaşul de cult, să nu uite să zâmbească pentru că, iată, de 161 de ani, ne numim români şi suntem fiii aceleiaşi ţări. „Cu aceste cântări patriotice şi cu imnul închinat Sfintei Născătoare de Dumnezeu, am încheiat slujba specială, Te Deum, adică pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm, dedicată făuritorilor Unirii Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, act împlinit cu multe jertfe în anul 1859 în zilele de 5, 24 ianuarie. De câţiva ani, aici la Focşani, vă aduceţi aminte că anunţam în Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Piaţa Unirii, că viitoarea catedrală a oraşului Focşani va căpăta şi această semnificaţie legată de Unirea Principatelor, fiind numită Catedrala Unirii, un sfânt lăcaş în care sunt aşteptaţi toţi cei cu inima română, ca să-i pomenească şi să se roage la Sfânta Liturghie pentru sufletele celor care s-au jertfit şi s-au dăruit pe ei înşişi pentru împlinirea acestui deziderat de veacuri al poporului român.
Ceea ce s-a împlinit în 1859 se ştie că a fost doar încununarea mai multor lupte pe care poporul român le-a dus de-a lungul veacurilor chiar dacă, din pricina vicisitudinilor vremii, a trebuit să trăiască separat îm provincii precum Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. La împlinirea acestui act au contribuit atâţia bravi români, bărbaţi credincioşi şi curajoşi din toate categoriile sociale sub îndrumarea şi oblăduirea şi purtarea de grijă a Bisericii. Atunci când s-a ivit contextul internaţional favorabil, prin pronia lui Dumnezeu, românii au avut înţelepciunea să se unească unii cu alţii, şi să-şi pună în aplicare visul de mai multe veacuri pe care-l anunţase încă din 1600 voievodul Mihai Viteazul al Ţării Româneşti. Secolul al XIX-lea a fost timpul împlinirii noastre ca popor vrednic să pună bazele unui stat român modern şi aici şi-au adus contribuţia reprezentanţii perioadei paşoptise în frunte cu colonelul Alexandru Ioan Cuza şi alţi luptători pentru idealurile sfinte ale acestui popor: egalitate, frăţietate pentru credinţă şi neam“, a spus Înalpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei.
Membrii corului bisericii, împreună cu sfinţii părinţii şi credincioşii aflaţi în catedrală au cântat imnul României, „Deşteaptă-te, române!“, dar şi alte cântece patriotice precum „Hora Unirii“ şi „Pui de lei“ ridicându-şi din când în când privirile. Înaltpreasfinţitul Ciprian a vorbit vineri şi despre modul în care Focşaniul, dezbinat în două părţi, şi-a unit graniţele. „Episcopul Filotei al Buzăului în data de 6 februarie, după ce mai întâi Alexandru Ioan Cuza a fost găzduit şi primit cu flori şi bucurie aici la Focşani, avea să fie întâmpinat şi la Patatul Episcopal de la Buzău; ceea ce înseamnă că oraşul în care frăţiile voastre trăiţi, care odinioară, până la 5 februrie 1859, era împărţit în Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteniei, în momentul în care Alexandru Ioan Cuza i-a chemat pe cei doi străjeri de la hotar să se îmbrăţişeze şi a dat poruncă că se va desfiinţa graniţa dintre cele două ţări, de atunci, capitala judeţului Vrancea, Focşani, a căpătat această conotaţie deosebită de oraş al unirii românilor din Moldova şi Ţara Românească. Nu întâmplător, în Hora Unirii sunt invitaţi, şi erau invitaţi şi atunci la Milcov ca să-l sece cu o sorbire, să-l facă să dispară ca linie de demarcaţie între cele două provincii româneşti, acestea exprimând dorinţa românilor de a trăi în pace, uniţi în credinţă şi-n iubire de Dumnezeu şi de neam ca un popor binecuvântat de Dumnezeu, în graniţele aceleiaşi ţări“, a mai spus ÎPS Ciprian.
