Oameni de ştiinţă de la două universităţi americane au descoperit că straturile de gheaţă aflate la 1,6 kilometri sub polul nord al planetei Marte sunt rămăşiţe ale vechilor calote glaciare, relatează joi agenţia Xinhua. Studiul, publicat miercuri în jurnalul Geophysical Research Letters, a demonstrat că aceste straturi ar putea fi unul dintre cele mai însemnate rezervoare de apă de pe Planeta Roşie.
Cercetători de la Universitatea Austin din Texas şi de la Universitatea din Arizona au analizat date prelevate cu ajutorul unui radar din dotarea sondei orbitale Mars Reconnaissance Orbiter aparţinând agenţiei spaţiale americane NASA, instrument ce poate penetra până la circa 2,4 kilometri sub suprafaţa Marte. Ei au descoperit straturi de nisip şi gheaţă cu un conţinut de până la 90% apă în unele zone. În cazul în care gheaţa recent descoperită s-ar topi, întreaga planetă s-ar acoperi cu un strat de apă de cel puţin 1,5 metri adâncime. Straturile de gheaţă reprezintă o arhivă a climei din istoria Marte, astfel încât această descoperire poate oferi indicii importante despre condiţiile climatice din trecutul planetei şi dacă acestea erau favorabile vieţii, au notat cercetătorii.
O altă lucrare ştiinţifică publicată miercuri în Geophysical Research Letters a confirmat descoperirea. Studiul independent, condus de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins, au utilizat date gravitaţionale pentru a măsura apa aflată sub suprafaţa Planetei Roşii. Oamenii de ştiinţă au sugerat că straturile s-au format când gheaţa s-a acumulat la poli, în timpul erelor glaciare din trecutul planetei. De fiecare dată când planeta se încălzea, o rămăşiţă din calotele glaciare era acoperită cu nisip, care a protejat gheaţa de radiaţiile solare şi a prevenit disiparea acesteia în atmosferă, se arată în studiu.
