Funcționarii publici vor da anual evaluări scrise, iar cei care vor avea pregătirea și eficiența solicitată de instituțiile în cauză vor rămâne, care nu, vor pleca „acolo unde se regăsesc mai bine”, a declarat deputatul PSD de Vrancea Nicușor Halici, care a prezentat principalele modificări ale proiectului Codului administrativ. El a susținut că noul Cod, care are peste 800 de articole, modifică pentru prima oară în România administrația publică centrală și locală și dorește eficientizarea corpului funcționarilor publici. „În ceea ce privește funcționarii publici și statutul lor, aici foarte multe lucruri s-au schimbat în sensul de a determina și a reuși să eficientizăm și să profesionalizăm corpul funcționarilor publici. Ei vor da evaluări scrise anuale și care vor avea pregătirea și eficiența solicitată de conducătorii instituțiilor publice pe anul respectiv vor rămâne, care nu, să plece acolo unde se regăsesc mai bine. (…) Pe lângă faptul că astăzi modificăm pentru prima oară în România administrația publică centrală și locală și abrogăm un număr de legi, de hotărâri și ordonanțe de guvern, (…) dorința coaliției PSD-ALDE este de fapt de a eficientiza administrația fie ea centrală sau locală”, a spus deputatul PSD.
Potrivit acestuia, noul Cod administrativ este în interesul cetățeanului. „Interesul cetățeanului este în viața de zi cu zi, în contact cu administrația de care ne plângem de atâta amar de vreme și pentru care nu am făcut foarte multe lucruri, decât la fiecare legislatură și fiecare guvern am venit și am completat cu câte o ordonanță, cu o hotărâre, cu câte o literă, cu câte un articol și n-a făcut decât să birocratizeze și să îngreuneze activitatea funcționarilor și a demnitarilor. În ansamblu, proiectul de lege prevede o serie de măsuri care ies și din demagogia și ipocrizia care ne-au guvernat până acum, și aici mă refer la prefecți și subprefecți. (…) Vrem să fie implementat programul de guvernare la nivelul județelor, dar cu funcționari pe bază de concurs? Același lucru este valabil și în cazul serviciilor deconcentrate, care sunt extensia ministerelor la nivel județean și care au ca program și activitate în principal implementarea programului de guvernare”, a detaliat Halici.
El a susținut că principalele modificări ale Codului administrativ nu vor avea decât un efect benefic asupra implementării programelor de guvernare și a proiectelor pe care le va propune fiecare guvern, indiferent de culoarea politică. Totodată, spune el, noul Cod va întări și mai mult autonomia locală și vor fi reglementate toate formele de proprietate.
Propuneri făcute de UNCJR, aprobate
Modificările propuse prin Codul Administrativ au fost realizate în urma propunerilor venite din partea administrațiilor locale din România. Cea mai importantă organizație, Uniunea Națională a Consiliilor Județene (UNCJR), condusă de președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a venit cu mai multe amendamente la Codul administrativ. Unul dintre amendamente viza o clarificare a limitelor competenței prefectului în ceea ce privește controlul activității autorităților publice locale. „O serie de observații privesc instituția prefectului, fiind utilă clarificarea normelor privind rolul prefectului de reprezentant al Guvernului în teritoriu, precizarea limitelor competenței acestuia, pe componentele de verificare și control ale activității autorităților publice locale, atributul de coordonare al serviciilor publice deconcentrate, coordonarea prerogativelor date prin prezentul proiect de act normativ cu prevederile Constituției României”, a fost mesajul UNCJR.
Conform UNCJR, prin legislația actuală au fost „complicate și îngreunate” procedurile administrative. „În ceea ce privește autoritatea publică locală, ne menținem opinia că procedurile administrative, probabil, din dorința unei cât mai precise reglementări, au fost în fapt complicate și îngreunate, cum ar fi: stabilirea unor termene nerealiste și fără raportare la situațiile practice și la modul cum funcționează administrația de 29 de ani. Procedura de lucru de la nivelul consiliilor locale și consiliilor județene în adoptarea actelor administrative nu poate fi comparată cu procedura parlamentară de adoptare a actelor normative, întrucât, spre deosebire de Parlament, care legiferează, rolul autorităților locale este de a acționa în timp util și de a gestiona operativ orice problemă în scopul asigurării de servicii publice”, a transmis UNCJR.
Potrivit Uniunii, este necesară scoaterea secretarului unității administrativ-teritoriale din aparatul de specialitate. „Reamintim faptul că încă din anul 1866 această funcție a fost înființată prin legea comunelor și rolul funcționarului care ocupă acest post a fost și trebuie să rămână doar de garant al respectării procedurilor legale în adoptarea actului administrativ, cu toate că el, de facto, are și atribuții executive”, a arătat Uniunea Națională a Consiliilor Județene.
UNCJR a subliniat că adoptarea Codului administrativ a devenit un lucru „esențial pentru funcționarea administrației publice din România” și reprezintă primul pas important pentru descentralizare și regionalizare.
