Creșterea nivelului oceanului planetar se accelerează, iar nivelul apei ar putea urca cu 65 de centimetri până la finalul secolului, o estimare în conformitate cu datele Națiunilor Unite și care ar putea reprezenta un pericol serios pentru orașele din zonele de coastă, se precizează într-un studiu publicat luni, informează AFP. Ritmul anual al creșterii nivelului oceanelor, care este în prezent de aproximativ 3 milimetri, s-ar putea tripla și ajunge la 10 milimetri în plus în fiecare an până în 2100, potrivit datelor publicate de revista Academiei americane de științe (PNAS).
Rezultatele acestei cercetări se bazează pe datele colectate cu ajutorul sateliților pe o perioadă de 25 de ani și ”sunt aproximativ în acord cu estimările raportului AR5 (prezentat în 2014) al grupului de experți pe probleme de climă al ONU (GIEC)”. ”Această accelerare, provocată în principal de topirea rapidă a ghețarilor din Groenlanda și Antarctica, poate dubla creșterea totală a nivelului oceanelor până în 2100, spre deosebire de estimările care plecau de la principiul potrivit căruia creșterea va fi constantă”, a explicat autorul principal al studiului Steve Nerem, profesor de inginerie aeronautică la Universitatea din Colorado. Cu această creștere care se accelerează de la an la an, nivelul oceanelor va crește cu peste 60 de centimetri până la finalul secolului, potrivit profesorului Nerem. ”Åži este desigur o estimare prudentă”, avertizează cercetătorul.
Schimbările climatice determină creșterea nivelului oceanului planetar prin două fenomene: topirea rapidă a ghețarilor de la poli și concentrația crescută de gaze cu efect de seră din atmosferă. Acest ultim fenomen produce creșterea temperaturii apei, iar apa caldă, cu o densitate mai mică decât cea rece, ocupă un spațiu mai mare. Acest mecanism este responsabil pentru jumătate dintre cei șapte centimetri de creștere constatată în decursul ultimilor 25 de ani, potrivit profesorului Nerem. ”Acest studiu subliniază rolul important pe care îl au datele colectate cu ajutorul sateliților pentru validarea modelelor de estimări referitoare la schimbările climatice”, a subliniat la rândul său John Fasullo, climatolog la Centrul Național pentru Cercetare Atmosferică și coautor al studiului.
