Serviciul de Probațiune este șansa condamnaților de a nu ajunge în penitenciare sau în centrele de reeducare. Consilierul de probațiune are menirea de a aduce infractorul pe calea cea dreaptă. Subordonat direct Ministerului Justiției, Serviciul de Probațiune se ocupă cu supravegherea minorilor, care au săvârșit infracțiuni mai puțin grave, și cu supravegherea adulților care primesc condamnări cu suspendare sau sunt eliberați condiționat.
Peste 70.000 de români au fost supravegheați, în anul care tocmai s-a încheiat, de Serviciile de Probațiune. Penitenciarele din țară au, potrivit statisticilor, 28.000 de deținuți. La data de 1 ianuarie 2017, Serviciul de Probațiune Vrancea a intrat cu un număr de 1008 cazuri în evidență, persoane minore și majore. La finalul anului 2017, în evidența Serviciului de Probațiune Vrancea se aflau 1076 de persoane. Pe parcursul anului, consilierii de probațiune au lucrat cu 1537 de cazuri, 529 de cazuri fiind intrate în evidență de la începutul anului. 461 de cazuri au ieșit din evidența Serviciului de Probațiune, 381 la finalizarea termenului de supraveghere (82,64%), 29 (6,3%) de persoane au plecat tot în sistem, 23 (5%) au fost transferați intern, 20 (4,34%) de persoane au avut fapte săvârșite înainte de venirea la probațiune și nu se cunoștea finalizarea procesului, patru (0,86%) persoane au decedat, iar alte patru persoane au încălcat măsurile/obligațiile de supraveghere.
Activitatea Serviciului de Probațiune presupune supravegherea în cazul următoarelor situații: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată din penitenciar (un singur caz înregistrat anul trecut în Vrancea). 172 de persoane din Vrancea au beneficiat anul trecut de asistență și consiliere la dispoziția instanței. Din totalul numărului de beneficiari al Serviciului de Probațiune Vrancea, 16% au primit supraveghere pentru trafic și deținere în vederea consumului a substanțelor interzise, 11,33 % au primit pentru fapte de lovire și furt calificat, 7,62% pentru fapte de lovire și alte violențe și 30,3% pentru alte infracțiuni (înșelăciune, abandon de familie, silvice, fiscal, ultraj, tulburarea liniștii și ordinii publice, încăierare etc). Serviciul de Probațiune Vrancea a înregistrat un număr total de 6754 de întrevederi pe supraveghere. Au fost întocmite referate și rapoarte de evaluare pentru 136 de beneficiari, 68 de referate obligatorii pentru inculpați minori și 59 de rapoarte de evaluare pentru persoane majore.
Potrivit unor statistici privind activitatea Serviciului de Probațiune Vrancea, în anul 2017, cele mai multe cazuri de supraveghere au fost înregistrate la infracțiunile rutiere (34,75%).
În cazul infracțiunilor rutiere săvârșite cel mai frecvent se dă amânarea aplicării pedepsei, care are mai multe avantaje, unul dintre acestea fiind faptul că persoana în cauză rămâne cu permisul. În cazul amânării aplicării pedepsei, ca și în cazul supravegherii, este vorba despre aceleași cinci măsuri de supraveghere și anume: persoana să se prezinte la Serviciul de probațiune la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa, să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește cinci zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Serviciul de Probațiune are în sarcina sa întocmirea de referate de evaluare pentru minori (pe perioada procesului penal și pe perioada supravegherii) și întocmirea de rapoarte de evaluare pentru persoanele majore, în cazul care o cere instanța. Rapoartele de evaluare la persoanele majore sunt detaliate și au rolul de a explica detaliat mediul familial al persoanei, relațiile cu semenii, educația, statutul profesional, contextul săvârșirii infracțiunii (cine a luat inițiativa, dacă a fost incitat, etc), în vederea stabilirii pedepsei minime sau maxime pentru fapta săvârșită. După referate și rapoarte, în activitățile Serviciului de Probațiune urmează supravegherile, care se aplică în următoarele situații: aplicarea amânării pedepsei, care este pe o perioadă de doi ani și este considerată sancțiune (se încadrează, de exemplu, persoanele care se află la prima faptă de conducere fără permis, prima faptă de furt, prima faptă de distrugere și care, conform Codului Penal, nu au primit pedeapsa cu închisoarea mai mare de doi ani); suspendarea sub supraveghere (se încadrează persoanele care nu au primit pedeapsa cu închisoarea mai mare de trei ani); supravegherea în cazul liberării condiționate din penitenciar (rest de pedeapsă mai mare doi ani neexecutat). În cazul amânării aplicării pedepsei, judecătorul mai poate cere executarea de muncă în folosul comunității, iar în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, munca în folosul comunității este obligatorie.
Anul trecut, Serviciul de Probațiune a primit sub supraveghere un singur caz de liberare condiționată. „Din februarie se fac 4 ani de când a intrat în vigoare noul Cod de procedură penală și ne așteptăm să primim mai mulți beneficiari liberați condiționat din penitenciar. Nu putem vorbi despre o anumită categorie de oameni mai greu de supravegheat, este vorba despre responsabilitatea persoanei, nu neapărat de faptă. Paradoxal, și în penitenciar cei condamnați pentru omor au o conduită foarte bună. Închipuiți-vă un tânăr de 20 de ani, fără antecedente, închis pentru omor! De la intrarea în Penitenciar el își propune să aibă o conduită exemplară, ca din 18 ani primiți, să facă 12”, spune Costel Constandache, șef Serviciul de Probațiune Vrancea. Potrivit acestuia, este posibil ca anul acesta și în România să fie introdusă brățara electronică drept modalitate de supraveghere.
Minorii aflați în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate pot primi patru tipuri de măsuri și anume: stagiu de formare civică de cel mult patru luni (persoana este ajutată să înțeleagă consecințele legale și sociale ale faptei sale); supravegherea (2-6 luni); interdicția impusă minorului de a părăsi locuința (operează începând cu ora 0.00 a zilei de sâmbătă și până la ora 24.00 a zilei de duminică și operează pe durata unor sfârșituri de săptămână consecutive, sub supravegherea unui adult); asistarea zilnică, unde este reglementată ca asistare într-un centru de zi, care constă în obligația minorului de a respecta un program zilnic stabilit de serviciul de probațiune pe o durata cuprinsă între 3 și 6 luni (cea mai severă măsură educativă neprivativă de libertate), urmarea programului zilnic implică desfășurarea unor activități și respectarea unor interdicții.
Cei mai mulți minori din județ, care primesc măsuri educative privative de libertate, sunt trimiși la Centrul de reeducare Târgu Ocna-județul Bacău, sau la centrul de detenție Tichilești-județul Brăila. Și aceștia, pentru purtare exemplară, se pot întoarce mai devreme, cu șase – opt luni, în libertate, sub supravegherea Serviciului de Probațiune, prin asistarea zilnică. „Este bună măsura asta, pentru că am ajuns la convingerea că decât a avea un minor lipsit de supraveghere, lipsit de sursele de igienă sau de educație, mai bine avem unul care are posibilitatea de a-și termina studiile, de a avea unde să se spele. În rapoartele noastre am avut tineri care au terminat liceul la Centrul de la Bacău, au învățat să scrie, au participat la programe. Se muncește mult cu ei în centre”, spune Costel Constandache, șef Serviciul de Probațiune Vrancea.
Cei 11 consilieri ai Serviciului de Probațiune Vrancea au participat în anul 2017 la 55 de comisii de liberare din penitenciar și 57 de puneri în executare a măsurilor educative neprivative de libertate.
