Polițiștii de la Crimă Organizată Vrancea au efectuat, ieri dimineață, o percheziție în Adjud, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, instrumentat de DIICOT – Biroul Teritorial Ploiești. Surse din rândul polițiștilor vrânceni ne-au spus că pentru județul nostru a fost emis doar un mandat de percheziție și trei mandate de aducere. Cele trei persoane vizate au fost luate de acasă de anchetatori și duse la Ploiești, pentru a fi audiate.
Într-un comunicat al DIICOT se arată că, în total, s-au făcut 23 de percheziții pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Suceava, Ialomița, Vrancea, Constanța și Harghita, în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea a două grupuri infracționale organizate, specializate în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. Presa centrală scrie că perchezițiile au legătură cu firma Alka.
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2014 – 2016 suspecții au constituit un grup infracțional organizat, profilat pe comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare a banilor, care a acționat cu precădere în domeniul construcțiilor civile și industriale. S-a reținut că membrii grupului controlau mai multe societăți comerciale cu un comportament fiscal inadecvat, tip „fantomă”, care aveau sediile sociale declarate la diverse cabinete de avocatură, în baza unor contracte de asistență juridică încheiate pe perioadă determinată. Persoanele juridice aveau în calitate de asociați și administratori de drept, pur formal, persoane cu o situație materială precară, fără pregătirea necesară desfășurării de activități comerciale și care acceptau să dobândească aceste calități în schimbul unor sume modice de bani. Astfel, membrii grupului infracțional organizat creau premisa deducerii în mod ilegal a TVA-ului aferent de către beneficiarii așa-ziselor prestări de servicii, contribuind totodată la diminuarea, în mod ilegal, a bazei de impozitare, cu consecința reducerii impozitului pe profit. În fapt, lucrările de construcții sau serviciile de publicitate înscrise în facturi fie nu erau efectuate, fie erau efectuate de către beneficiarii facturilor în regie proprie sau „la negru”, circuitul artificial descris mai sus fiind creat doar pentru a se sustrage de la plata taxei pe valoare adăugată și diminuării bazei de impozitare, cu implicații directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit”, se arată în comunicatul DIICOT.
În aceeași informare se mai arată că infracțiunile de evaziune fiscală și spălare a banilor au fost comise în formă continuată întrucât suspecții, „la intervale repetate de timp, în baza unei rezoluții infracționale unice, au înregistrat în contabilitate facturi fiscale pentru activități comerciale fictive, disimulând totodată, odată cu efectuarea plăților, adevărata natură a circulației și implicit a proprietății finale a banilor achitați în acest sens, cunoscând că sumele respective provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală”. Anchetatorii arată că, astfel, circuitul financiar nu se oprea decât aparent la momentul alimentării contului așa-zisului prestator de servicii. După alimentare, sumele achitate pentru prestări de servicii fictive erau retrase în numerar, iar banii negri astfel rezultați erau returnați, după reținerea unui comision negociat anterior, plătitorului inițial (aparentul beneficiar al lucrărilor). Scopul urmărit de făptuitori era acela ca beneficiarul final al banilor, care în cauză coincide cu plătitorul, să nu poată fi descoperit prin simpla examinare a documentelor contabile ale societăților comerciale și ale extraselor de cont, în eventualitatea efectuării unui control fiscal.
„Cercetările efectuate în cauză au evidențiat faptul că separat de cele cinci societăți comerciale tip „fantomă” controlate de membrii grupării, au existat și alte societăți pe care aceștia le-au înființat, care au avut același statut și care au fost folosite în activitatea infracțională. Prejudiciul total cauzat prin intermediul circuitului artificial conceput pentru a crea aparența deducerii legale de T.V.A. și diminuarea masei impozabile a fost estimat la 20.238.000 de lei, iar valoarea sumei care ar fi făcut obiectul infracțiunii de spălarea banilor depășește 29.000.000 de lei. În urma perchezițiilor, au fost ridicați 480.000 de lei, 120.000 de euro și 2.700 de dolari, asupra cărora se vor institui măsuri asigurătorii, în vederea recuperării prejudiciului. În cauză se efectuează cercetări față de un număr de 105 suspecți”, se mai arată în informarea DIICOT.
