În Elveția, nu doar ghețarii din zonele muntoase se luptă să țină pasul cu evoluția rapidă a schimbărilor climatice, ci și molidul norvegian sau fagul european, conform unui studiu publicat joi, citat de agenția Xinhua. Această problemă prezintă riscuri pentru sectorul forestier din Elveția și alte țări europene, care se bazează pe lemnul de molid, se arată în studiul realizat de Institutul Federal Elvețian de Cercetări asupra Pădurilor, Zăpezii și Peisajului (WSL).
Conform analizei, aceste riscuri ar putea fi diminuate dacă s-ar pune mai mare accent pe exploatarea bradului argintiu și pe utilizarea molidului norvegian din zone de creștere cu climă mai caldă. „Schimbările climatice determină creșterea temperaturilor și scăderea precipitațiilor în pădurile din Elveția”, arată institutul în raport. Capacitatea de adaptare pe care o prezintă astăzi copacii la modificarea condițiilor de climă este crucială pentru pădurile din viitor, subliniază documentul.
Rezultatele recente, publicate în jurnalul „Global Change Biology”, au o mare însemnătate în practica forestieră, mai arată WSL. O echipă de oameni de știință condusă de Caroline Heiri a analizat pentru prima dată riscul indus de schimbările climatice asupra celor mai importante trei specii de copaci din sectorul forestier și industria lemnului din Elveția, molidul norvegian, bradul argintiu și fagul european.
Specialiștii au realizat studiul în cadrul programului de cercetare „Pădurile Schimbările Climatice” desfășurat de Biroul Federal Elvețian pentru Mediu și WSL. Pe baza scenariilor climatice, echipa de cercetători a estimat că populațiile de copaci riscă să fie insuficient adaptate la proiecțiile climatice realizate până la sfârșitul secolului 21.
