Circa 1600 hectare de culturi agricole au fost calamitate de grindina care a căzut, sâmbătă după amiaza, la Sihlea și Bălești (FOTO). Cele mai mari probleme sunt la Bălești unde grindina a afectat circa 1000 hectare de porumb, floarea soarelui, rapiță și grâu iar la Sihlea au fost afectate aproximativ 600 hectare de culturi agricole. Directorul Direcției Agricole, Ticu Constandache, ne-a spus că situația este foarte dificilă pentru fermierii din Bălești care în multe zone nu vor avea ce să recolteze. Acesta a mers încă de sâmbătă seară la Bălești pentru a vedea amploarea dezastrului și l-a informat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, despre pagubele produse fermierilor. „Gradul de calamitare la Bălește este între 50 și 100%, așteptăm situația operativă de la autoritățile locale. La Sihlea, în funcție de cultură, gradul de calamitate este între 30 și 50%”, a arătat directorul Direcției Agricole, Ticu Constandache.
Acesta a precizat că, la Dumbrăveni, grindina a afectat circa 500 hectare de vie, cu un grad de calamitare cuprins între 30 și 45%. Grindina a mai lovit și în alte localități însă pagubele produse nu au fost foarte mari iar fermierii și autoritățile nu au mai întocmit rapoartele operative.
Trebuie menționat că fermierii care au culturile calamitate trebuie să ceară primăriilor stabilirea pagubelor produse pentru a putea beneficia de reducerea impozitului pe veniturile din agricultură ca urmare a calamităților. Precizările sunt făcute deoarece instituțiile statului realizează două tipuri de verificări: prima în care se stabilește un grad mediu de afectare a culturilor agricole la nivelul localităților și a doua evaluare, la solicitarea proprietarilor ale căror culturi agricole au fost afectate de calamități naturale. Din a doua comisie fac parte reprezentanți ai Fiscului vrăncean, ai primăriei localității, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Norma de venit pentru impozitul din agricultura se reduce proporțional cu pierderile suferite de agricultori. Aceasta prevedere se aplică „pentru veniturile realizate de persoanele fizice, individual sau într-o forma de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale precum înghețul, grindina, poleiul, inundațiile, ploaia abundentă, seceta, precum și a celor produse de animalele salbatice, care afectează peste 30% din suprafețele destinate producției agricole vegetale/animale deținute”. Iar pentru a putea beneficia de aceste avantaje fermierii trebuie sa ceară primiei în raza căreia se afla suprafața de teren calamitată constituirea comisiei pentru stabilirea gradului de calamitate.
Vrancea, polul grindinei din România în acest an
Vrancea este polul grindinei din România în această vară, arată situația rachetelor antigrindină lansate în acest an ca urmare a instabilității atmosferice. Conform Ministerului Agriculturii, 198 de rachete antigrindină au fost lansate de la punctele Unității de combatere a căderilor de grindină (UPCCG) Vrancea, adică mai mult de o treime din cele 533 rachete lansate în țară. Alte 192 au fost lansate de Unitatea de combatere a căderilor de grindină Prahova și 143 rachete antigrindină au fost lansate de UCCG Iași. Totuși, modul în care a funcționat Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor la nivelul județului Vrancea a fost reclamat de fermieri, în special de viticultorii din județ. Un prim control a fost demarat de Instituția Prefectului iar la sfârșitul săptămânii trecute a fost dispusă și o verificare din partea Corpului de Control al ministrului Agriculturii. Aceștia vor verifica modul în care au acționat specialiștii UCCG Vrancea, dacă au fost emise toate autorizațiile pentru punctele de lansare și dacă stocul de rachete este suficient pentru această perioadă dificilă. „Ministrul Agriculturii, Petre Daea împreună cu ministrul Economiei, Mihai Fifor s-au întâlnit cu conducerea ELECTROMECANICA Ploiești, în vederea stabilirii graficului de producere și livrare a rachetelor pentru perioada următoare, ținând cont de consumul crescut de vectori, în condițiile unui sezon de combatere a căderilor de grindină deosebit de dificil. Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice”, precizează un comunicat al Ministerului Agriculturii.
