Reporter: Tulburarea anxioasă, denumită atac de panică, este o problemă de sănătate des întâlnită în rândul populației?
Medicul Mădălina Ilie: Având în vedere etiologia acestei tulburări, în care factorii de mediu au un rol preponderent, este de așteptat ca în condițiile actuale de trai, cu factori de stres identificabil multipli (ex.stresul zilnic cu greutăți financiare, datorii la bănci, necesitatea de a avea mai multe joburi pentru a întreține familia, lipsa odihnei, etc), tulburarea de panică să fie o problemă de sănătate frecventă.
Reporter: Care sunt persoanele care se confruntă cel mai des cu această problemă și de ce?
Medicul Mădălina Ilie: Atacurile de panică apar mai ales la persoane tinere, active. Cel mai frecvent, în declanșarea unui atac de panică nu există o cauză concretă, fiind vorba în realitate de un cumul de factori. Pe lângă predispoziția genetică pentru anxietate și atacul de panică, confirmată științific, tensiunea foarte mare în care trăim, evenimentele și schimbările din viața fiecăruia pot fi principalele cauze ale atacului de panică. În ceea ce privește predispoziția genetică, aceasta se referă la riscul mai mare de a suferi un atac de panică într-o situație stresantă de către o persoană cu antecedente familiale de panică, decât de către o persoană care nu prezintă aceste antecedente. Cu toate acestea există și persoane ce au rude de grad I cu antecedente de panică și care nu suferă niciodată de atac de panică. În special persoanele cu o încărcătură nevrotică, adică cele care au tendința de a trăi excesiv emoțiile negative, sunt la risc de a experimenta atacul de panică. Sensibilitatea anxioasă, adică predispoziția de a crede că simptomele anxioase sunt periculoase, reprezintă un alt factor de risc pentru declanșarea atacurilor de panică. În cazul persoanelor anxioase, nevoia de a controla mediul și evenimentele de viață este una foarte crescută, iar sentimentul de incapacitate de a controla un anumit context declanșează o senzație puternică de disconfort și teamă.
Reporter:Ce stări ar putea fi considerate semnale de alarmă ale declanșării unui atac de panică?
Medicul Mădălina Ilie.: Atacul de panică poate surveni „din cer senin”, imprevizibil sau poate fi declanșat de anumite situații (aglomerație, proximitatea cu obiect/animal față de care avem o fobie) sau acțiuni (excesul de cofeină), atunci cand vorbim de un atac de panică previzibil. Un tip de atac de panică imprevizibil, pe care nimic nu îl anunță, este atacul de panică nocturn, pacientul trezindu-se din somn într-o stare de panică.
Persoanele care au trecut printr-un atac de panică dezvoltă frică de a mai trece prin această experiență (anxietate anticipativă) și evită anumite situații sau acțiuni (agorafobie). Totuși, persoanele cu o tulburare de panică relatează un anumit patern al atacului și deseori descriu o „aură” care precede manifestarea propriu-zisă a atacului. E vorba de exemplu de palpitații, de o greutate precordială, de o senzație de „lipsă de aer”.
Reporter: Poate fi atacul de panică împiedicat?
Medicul Mădălina Ilie: Referindu-mă tot la cei care au experimentat atacul de panică în mod repetat, aceștia își pot „cupa”, „decapita” atacul de panică, folosind așa-numita „medicație de salvare” adică o benzodiazepină care acționează ca anxiolitic și care întrerupe mecanismele fiziopatologice „în avalanșă” ale atacului de panică. De multe ori doar faptul că persoana în cauză poartă un blister de anxiolitic în buzunar, o ajută să nu mai aibă atac de panică. Acest tip de medicație nu înlătură însă frica de un posibil nou atac. Psihoterapia este utilă pentru înlăturarea anxietății anticipative, cea mai eficientă fiind terapia cognitiv-comportamentală, iar medicația antidepresivă este și ea necesară în cure de circa 6 luni. Mai există și alte tehnici de autocontrol dintre care cea mai cunoscută este metoda pungii de hârtie, când persoana trebuie să plaseze punga de hârtie în dreptul gurii și a nasului astfel încât aerul expirat să poată fi reinspirat. Repetă de cca 10 ori și apoi respiră fără pungă timp de 10 secunde. Raționamentul acestei metode este acela că în timpul atacului de panică hiperventilația persoanei ar fi cauzată de lipsa de dioxid de carbon (CO2), care înrăutățește starea de anxietate, iar metoda pungii de hârtie ajută la restabilirea nivelului optim de CO2 în organism și la normalizarea ritmului respirator. De altfel, orice metodă prin care persoana își poate recăpăta ritmul respirator normal este de ajutor și poate înlătura sau opri un atac de panică. Exercițiile de relaxare care implică 10-20 minute de respirații profunde și exercițiile de relaxare musculară efectuate în fiecare zi pot ajuta: de asemenea, sportul, restricțiile la alcool și cofeină.
Reporter: Care este categoria de vârstă care se confruntă cel mai des cu atacul de panică?
Medicul Mădălina Ilie: Adulți, tineri activi par a fi categoria cea mai afectată. Dar atacurile de panică apar și în copilărie și adolescență, rar, e drept, iar la adulții vârstnici tulburarea de panică are o prevalență mai scazută atribuită „atenuării” legate de vârstă a răspunsului sistemului nervos vegetativ.
Reporter: Sunt femeile cele care au atacuri de panică mai frecvent?
Medicul Mădălina Ilie: Femeile sunt afectate mai frecvent decât bărbații, raportul fiind de aproximativ 2:1. Probabil că aici se vede ponderea caracterului nevrotic ca și factor de risc al atacului de panică, în faptul că femeile sunt mai afectate de această patologie.
Reporter: Pot fi atacurile de panică corelate cu alte afecțiuni ale organismului, cum ar fi tulburările hormonale sau afecțiuni de natură endocrină?
Medicul Mădălina Ilie: Atacurile de panică pot fi consecința fiziologică directă a unei afecțiuni medicale. Vorbim aici despre hipertiroidism, hiperparatiroidism, feocromocitom, disfuncții vestibulare, anumite afecțiuni cardio-pulmonare (aritmii, prolaps de VM, astmul bronsic, BPOC), hipoglicemia, etc. Există atacuri de panică ce sunt consecința fiziologică directă a unei substanțe. Mă refer la intoxicația cu cafeină, anumite droguri (cocaină, amfetamină), sevrajul la anumite substanțe poate precipita un atac de panică (alcool).
Reporter: Ce ar trebui să știe persoanele care se confruntă în mod regulat cu atacuri de panică?
Medicul Mădălina Ilie. Ar trebui să știe că din atacul de panică veridic „nu se moare!”. Chiar dacă în opinia publică este încă dureros de actual cazul nefericit al actorului Gyuri Pascu, nu trebuie generalizat. Ar trebui să știe că organismul are un sistem de răspuns la frică ce pregătește individul pentru a face față unei situații sau pentru a se feri de pericol, un sistem intuitiv, involuntar, conform principiului „luptă sau fugi”. Este de fapt un răspuns al sistemului nervos simpatic. Atacul de panică survine atunci când acest sistem reacționează exagerat sau când nu este necesar, declanșându-se simptomele fizice și cognitive specifice. Aceste simptome fizice sunt interpretate ca semnal de alarmă pentru ceva grav de către persoanele care experimentează atacul de panică, ducând suplimentar la creșterea anxietății și la o „buclă” de feed-back pozitiv sau la un cerc vicios în care simptomele sunt întreținute de frică iar frica este intreținută de simptome. Persoanele care se confruntă regulat cu aceste atacuri de panică au de regulă o „educație” în materie de atacuri de panică, ajungând de multe ori să le controleze prin autocontrol. O situație de menționat ar fi referitoare la persoanele care experimentează de curând atacul de panică și care ar trebui să știe că este important să viziteze medicul de familie pentru ca acesta să stabilească dacă există sau nu cauze medicale ale simptomelor. Vorbim de atacul de panică atunci când nu poate fi identificată nici o cauză somatică pentru simptomele recurente de panică. Este posibil ca pacientul să fie îndrumat inițial spre alte consulturi, în funcție de antecedentele și istoricul medical, fiind oportună și excluderea unei cauze cardiovasculare, având în vedere că între simptomele atacului de panică există palpitațiile, senzația de greutate sau jenă precordială, senzație de asfixie, iar ulterior să fie trimis către psihiatru.
Reporter: Care sunt riscurile care pot surveni ca urmare a unor atacuri de panică repetate?
Medicul Mădălina Ilie: Tulburarea de panică (adică atacurile de panică repetate) duce la o serie de dizabilități sociale, profesionale, chiar și fizice. Este tulburarea anxioasă asociată cu costuri economice considerabile, consum mare de resurse medicale deoarece acești pacienți ajung de cele mai multe ori în departamentul de urgențe al spitalelor, iar apoi solicită un număr mare de consulturi medicale în ambulator (ex. cardiologic, pneumologic, etc); ulterior, o parte dintre ei ajung la psihiatru. Indivizii cu atac de panică pot avea temeri de natură fizică, adică pot fi îngrijorați că atacul de panică reflectă o boală gravă (ex: boala cardiacă); pot fi preocupați de aspecte sociale cum ar fi jena de a fi judecați negativ de anturaj din cauza simptomelor de panică; pot fi îngrijorați de funcționarea mentală proprie, având impresia că înnebunesc. La foarte mulți tulburarea de panică se complică cu agorafobie – adică evitarea unor situații precum părasirea casei, utilizarea unor mijloace de transport în comun, spațiile dechise, statul la rând sau în mulțime, din cauza temerii că i-ar fi dificil să scape sau nu ar avea ajutor în cazul dezvoltării unor simptome de panică. Apar comportamente de evitare care „îngrădesc” funcționarea pacienților. Alte riscuri se referă la dezvoltarea de depresie sau uzul nociv de substanțe (ex. droguri sau alcool) privit eronat ca metodă anxiolitică, de creare a unui sentiment fals de curaj de a face față situației dificile. În plan profesional, indivizii care au atacuri de panică lipsesc frecvent de la locul de muncă.
Reporter: Ce număr de persoane, estimativ, ajung la dumneavoastră, mânate de aceste tulburări de anxietate?
Medicul Mădălina Ilie: Nu aș putea să vă dau o cifră exactă, nu am o statistică fermă în acest sens, dar apreciez că circa o treime din consultațiile ambulatorii sunt rezervate pacienților care experimentează un atac de panică.
