În urmă cu 99 de ani, la 11 iulie 1917, Armata a II-a Română, condusă de Mareșalul Averescu, a înfrânt armata germană în bătălia pentru satul Mărăști. A fost una dintre cele mai crunte bătălii din Primul Război Mondial, fiind o victorie plătită cu sângele a 1.469 de morți și 3.052 de răniți, dar și distrugerea satului Mărăști. Victoria repurtată de Armata a II-a a fost cea care a determinat succesul operațiunilor militare ulterioare de la 6 august 1917 de la Mărășești. În memoria eroilor de la Mărăști, după terminarea Primului Război Mondial a fost construit un mausoleu, unde au fost îngropați 5.342 soldați români, germani și ruși.
Istoricii de la Muzeul Vrancei au realizat o descriere a evenimentelor din vara anului 1917. Pe pagina de internet a Muzeului pot fi accesate informații atât despre ofensiva armatei române din zona bazinului Soveja, cunoscută în istorie ca „Bătălia Mărăștiului”, dar și despre reconstrucția ulterioară a satului Mărăști și detalii despre Mausoleu.
Lupta a început în dimineața zilei de 9/ 22 iulie 1917, când Armata a 2-a română, Marele Cartier General al Armatei Române în colaborare cu Comandamentul forțelor ruse de pe frontul din Moldova, au elaborat un plan de ofensivă ce prevedea executarea a două lovituri: una în zona Nămoloasa și alta în zona Mărăști, ofensivă ce avea drept scop distrugerea Armatei a 9-a germane. Luptele au început cu înaintarea infanteriei, susținută de bombardamentul artileriei. Bătălia a luat sfârșit după zile crâncene de luptă, la 19 iulie/ 1 august 1917, printr-o mare victorie repurtată de armata română.
Bătălia de la Mărăști „așezată la o cotitură fatală a desfășurării războiului nostru, rămâne un episod strălucit al acestui războiu, o probă vorbitoare de capacitatea șefilor, de calitățile de bravură și energie ale soldatului român…”, care aflat sub comanda generalului Alexandru Averescu a pornit atacul împotriva trupelor inamice. Comandantul trupelor române, generalul Alexandru Averescu, remarca faptul că bătăliile de la Mărăști și Mărășești „rămân pentru poporul românesc glorii nepieritoare, care vor arăta generațiilor viitoare cum generația marelui război și-a făcut datoria față de neamul său”.
Inițiativa înălțării Mausoleului, precum și a refacerii satului Mărăști a aparținut societății cu același nume „Mărăști”. Ideea refacerii satului și construirea unui monument aparține generalului Alexandru Mărgineanu, comandantul Diviziei a III-a, căruia i se încredințase conducerea operațiilor militare chiar în ziua atacului asupra satului Mărăști, la 11/ 24 iulie 1917. În urma atacului au fost străpunse liniile de apărare ale armatei germane, dar în același timp s-au provocat distrugeri mari și satului Mărăști, rămânând în urmă un sat plin de ruine.
Această situație l-a determinat pe generalul Mărgineanu să-i convoace, la 12 septembrie 1917, pe ofițerii Diviziei a III-a, propunându-le înființarea unui fond „Mărăști” pentru reconstrucție, așa cum reiese din discursul său susținut la acea adunare: „În cea mai glorioasă bătălie dată de la începutul campaniei de trupele Diviziei a III-a, s-a eliberat la 11 iulie 1917 satul Mărăști din mâinile dușmanilor. Bravele noastre trupe au mai eliberat în acea memorabilă bătălie și alte sate, însă nici unul n-a suferit de pe urma barbariei dușmane ca satul Mărăști. Nu mai este satul Mărăști de altădată. Este o adevărată ruină. Avem, deci, înalta îndatorire morală și patriotică de a pune pe picioare acel sat. Înaintea tuturor, noi care l-am cucerit, trebuie să luăm inițiativa înjghebării unui fond sub numele de «Mărăști», cu care mai târziu să se înalțe un sat și mai frumos, și mai mare. Doresc ca prima contribuție să fie dată de ofițerii și subofițerii și soldații Diviziei a III-a, după care fondul va fi sporit prin contribuția populației române”.
Societatea „Mărăști”, înființată de militarii Armatei a II-a
Propunerea a fost preluată câteva luni mai târziu de către generalul Alexandru Averescu la întâlnirea de la Bâlca, unde îi convocase pe comandanții corpurilor de armată, ai diviziilor și brigăzilor din Armata a II-a. Atunci s-a propus înființarea Societății „Mărăști”, căreia îi revenea misiunea de a se ocupa de refacerea satului și construirea unui mausoleu. La întâlnirea de la Bâlca, din 30 noiembrie 1917, s-a născut societatea ce purta numele satului, așa cum avea să consemneze în notițele sale generalul Averescu: „Am pus bazele Societății «Mărăști»” cu scopul de a perpetua amintirea victoriei dela Mărăști. Prima activitate a societății va fi îndreptată în sensul de a restaura satul Mărăști și de a ridica o criptă – monument în amintirea biruinței noastre”.
La 27 iulie 1920, prin Legea – Decret publicată în Monitorul Oficial nr. 92 din 27 iulie 1920, Societatea „Mărăști” a fost recunoscută de către regele Ferdinand ca persoană morală și juridică. Marea sărbătoare de inaugurare a Câmpului Istoric de la Mărăști s-a desfășurat în ziua de 10 iunie 1928, când s-a pus și piatra fundamentală a mausoleului, care trebuia să adăpostească osemintele ostașilor căzuți în luptele din vara anului 1917. La eveniment au mai participat membri ai Societății „Mărăști”, delegați ai Marelui Stat Major, ai Uniunii Ofițerilor de Rezervă, reprezentanții regimentelor care au luptat la Mărăști, precum și locuitori din localitățile județului Putna. Nu puteau lipsi de la acest eveniment generalii Alexandru Averescu și Alexandru Mărgineanu, cei care au condus armata în victoria de la Mărăști, întemeietorii Societății „Mărăști” și inițiatorii ridicării Mausoleului, care au fost însoțiți de alți comandanți ai armatei.
La intrarea în satul Mărăști, deasupra drumului comunal ce conduce către Mausoleu, s-a construit un portal în formă de arc de triumf din beton masiv, realizat în stil românesc, pe frontispiciul căruia citim inscripția „Câmpul istoric de la Mărăști. 1916 – 1919”. Doi stâlpi masivi din zidărie și beton susțin o arcadă semicirculară din beton, deasupra căreia se înalță un fronton cu acoperiș din șindrilă. Drumul care trece pe sub portal conduce către Mausoleu, care a fost amplasat în partea de nord a satului, într-un parc, pe platoul neted al cotei 536, unde s-au purtat luptele în vara anului 1917. În incintă se accede prin deschiderile a două porți dispuse simetric, pe stâlpii cărora străjuiesc doi vulturi din bronz, cu aripile larg desfăcute.
Proiect pentru promovarea turistică a Mărăștiului
Locurile unde au fost purtate luptele în urmă cu 99 de ani pot fi vizitate cu ajutorul unui ghid turistic bilingv, realizat de Primăria Răcoasa printr-un proiect care a vizat și amenajarea unui traseu turistic tematic, denumit „100 de ani de eroism la Mărăști”. Proiectul a constat în montarea unor panouri electronice de marcare/informare. Valoarea proiectului a fost de 150 de mii de lei, plus TVA, iar finanțarea a fost asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Primarul comunei Răcoasa, Vladimir Păun, a declarat că acest proiect a permis promovarea turistică a traseului tematic „100 de ani de eroism la Mărăști”, dar și a obiectivelor turistice din zonă, ba chiar și a tradițiilor. „Investiția în infrastructură la scară mică, respectiv dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistică, va duce la îmbunătățirea calității vieții în zona Răcoasa-Mărăști prin diversificarea economiei localității”, este de părere primarul Vladimir Păun.
Prin intermediul acestei investiții va putea fi promovată cultura locală tradițională, dar și patrimoniul local.
Mausoleul Mărăști, reabilitat în 2013
Mausoleul de la Mărăști a fost reabilitat de Consiliul Județean prin proiectul de investiții „Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial”. Acest proiect a fost un pariu pe care președintele administrației județene, Marian Oprișan, l-a câștigat, deoarece nu foarte mulți erau aceia care au crezut în viabilitatea și mai ales în finalitatea proiectului. De altfel, Oprișan este singurul politician vrâncean care a acordat o atenție deosebită mausoleelor vrâncene, ce amintesc de jertfele eroice ale poporului român, făcute în numele libertății, independenței și unității naționale.
Proiectul de reabilitare a mausoleelor vrâncene, în valoare de aproximativ 7 milioane euro, a fost inițiat de Marian Oprișan în anul 2007. Prin acest proiect, mausoleele de la Focșani, Mărăști, Mărășești și Soveja au fost restaurate, consolidate, reabilitate și introduse într-un circuit turistic, împreună cu alte monumente de factură istorică și religioasă aflate pe traseul „Drumului de glorie”. Acest traseu cuprinde localitățile Focșani, Mărășești, Panciu, Străoane, Varnița, Mărăști și Soveja. „Vrancea este un ținut încărcat de istorie, care merită ca obiectivele și monumentele istorice să fie reabilitate, pentru ca generațiile viitoare să poată afla cum înaintașii noștri au luptat pentru independență, pentru libertate, pentru reunificarea națională”, declara la finalizarea proiectului Marian Oprișan.
