Toată lumea răcește. Durata și intensitatea perioadelor de răceală diferă însă de la o persoană la alta. Și asta datorită imunității și modului în care organismul luptă împotriva microorganismelor. Sistemul imunitar este cel care ne apără de orice atac venit din partea microbilor și diferitelor organisme infecțioase, fie că este vorba despre germeni, bacterii, virusuri, paraziți, celule maligne sau chiar organe și țesuturi transplantate. Și, per ansamblu, face o treabă foarte bună. Dar există și cazuri în care dă greș, fiind învins de una sau mai multe substanțe străine sau periculoase. Rezultatul? Ne îmbolnăvim.
Imunitatea înnăscută și imunitatea dobândită
Imunitatea înnăscută sau nespecifică este prima linie de apărare a organismului împotriva diverselor atacuri și constă în faptul că toate celulele implicate formează un front comun de atac împotriva substanțelor străine.
„Armele” folosite de imunitatea înnăscută sunt:
Barierele fizice, precum pielea, corneea și mucoasele de la nivelul tracturilor respirator, digestiv, urinar;
Secreții ce conțin enzime care distrug bacteriile: lacrimi, sucuri digestive;
Globulele albe care circulă prin sânge și țesuturi în căutarea invadatorilor.
În timp, din confruntarea sistemului imunitar cu antigenele se naște capacitatea sistemului de a învăța și de a-și aminti cea mai eficientă modalitate de atac împotriva fiecărui antigen în parte. În acest caz, vorbim de imunitatea dobândită, adaptativă sau specifică. Ea nu se declanșează imediat, cum este cazul imunității înnăscute, ci apare la un anumit timp după primul contact cu antigenul. De obicei, răspunsul imun adaptativ intervine cu o întârziere de 4-7 zile, interval de timp în care răspunsul imun înnăscut are un rol critic în controlul infecțiilor. Bineînțeles, cele două tipuri de imunitate interacționează între ele și se influențează reciproc prin substanțe care atrag sau activează alte celule ale sistemului imunitar. Dintre acestea din urmă amintim: citochine, anticorpi, molecule proteice.
Factori care influențează imunitatea
Sistemul imunitar este exact așa cum spune și numele – un sistem și nu o singură entitate. Iar pentru a funcționa bine, are nevoie de echilibru și armonie. Cercetătorii încă analizează modul în care dieta, exercițiile fizice, vârsta, stresul psihologic și alți factori influențează răspunsul imun al organismului. Deși, deocamdată, nu a fost descoperită o legătură directă între cele două, există numeroase dovezi privind modul în care acești factori influențează buna funcționare a sistemului imunitar, conform oamenilor de știință de la Harvard Medical School.
Mișcarea
Oamenii care nu fac mișcare în mod regulat își iau de două ori mai multe zile de concediu medical decât cei care practică sport. Cel puțin așa susțin cercetătorii de la Fred Hutchinson Cancer Research Center, citați de Cleveland Clinic. Studiul s-a derulat pe o perioadă de un an de zile și a demonstrat ca 30 de minute de exerciții moderate pe zi reduc la jumătate riscul de răceli și, în timp, cresc imunitatea.
Alimentația
Un aport alimentar echilibrat este foarte important pentru buna funcționare a sistemului de apărare al organismului, însă, niciun aliment, nicio vitamină sau alt tip de substanță, nu oferă garanția unei protecții totale, consideră dr. Mihaela Bilic, Psihonutriționist.
Top 10 alimente care cresc imunitatea:
Ceaiul verde conține o substanță (L-theanina) capabilă să crească de cinci ori capacitatea de apărare a organismului;
Peștele gras (somon, ton, sardine) este bogat în acizi grași esențiali omega-3 cu rol antiinflamator, care stimulează procesele imunitare;
Iaurtul probiotic și produsele lactate acide cu fermenți vii cresc intensitatea răspunsului imun la o serie de bacterii și virusuri;
Kiwi este fructul cel mai bogat în vitamina C, cu efect antioxidant și de creștere a rezistenței la boli;
Ardeiul gras și morcovii conțin cantități mari de betacaroten, fitonutrient cu proprietăți antioxidante care protejează celulele împotriva modificărilor nocive produse de radicalii liberi; în plus, provitamina A stimulează producția de anticorpi;
Oul este o sursă de proteine de cea mai înaltă calitate, de vitamine antioxidante și minerale;
Semințele de floarea soarelui conțin acizi grași esențiali omega-6, vitamina E și proteine care întăresc sistemul imunitar;
Căpșunile, zmeura și fructele de pădure – pe lângă cantitățile mari de vitamina C, conțin anthocianați, fitonutrienți cu putere antioxidantă crescută;
Usturoiul și ceapa conțin compuși sulfurati puternici care stimulează activitatea limfocitelor și cresc rezistența la îmbolnăvire;
Carnea roșie este o sursă bogată de proteine și minerale de care sistemul imunitar are nevoie pentru a funcționa eficient.
(Sănătatea are gust – dr. Mihaela Bilic, editura Curtea Veche, 2011)
Stresul
Conform unui studiu publicat în Journal of American Medical Association, efectele stresului persistent asupra sistemului imunitar și procesului inflamator pot influența depresia, infecțiile, bolile autoimune, bolile de inimă și chiar anumite tipuri de cancer.
Vârsta
Pe măsura ce înaintăm în vârstă, imunitatea înnăscută se deteriorează. Pentru a contracara o parte din efectele negative ale îmbătrânirii asupra sistemului imunitar, specialiștii recomandă practicarea exercițiilor fizice și adoptarea unei diete sănătoase.
Somnul
Calitatea slabă a somnului și perioadele lungi în care organismul este privat de odihnă pun în pericol buna funcționare a sistemului imunitar.
Mirabela Viasu, Medical Editor
Articolul integral pe http://bit.ly/1Yd9oge
