(…) Cristina Udrea s-a născut la Focșani, pe 11 iunie 1981, într-o familie de oameni exigenți, care nu și-au lăsat niciodată copiii de capul lor. Ea și sora, mai mare cu 5 ani, au fost crescute cu iubire, dar și cu cerințe mari și laude puține. Tatăl, director și acum al Oficiului Fitosanitar Vrancea, a emis lauda „supremă” la adresa Cristinei în ziua în care și-a susținut teza de doctorat. „Era emoționat, s-a uitat tot timpul în pământ, probabil ca să nu mă privească direct și să-mi transmită emoția lui, deși eu n-aveam nicio treabă și m-am uitat peste tot prin sală, iar la sfârșit mi-a spus că a fost «fără cusur». Nu mai auzisem asta de la el până atunci”.
Când a fost vremea să meargă la liceu, tatăl a fost cel care a îndemnat-o să aleagă unul cu profil economic, gândindu-se la viitor. Ea, o îndărătnică din cea mai complexă zodie (Gemeni) s-a dus unde a vrut și, după ce-a absolvit Liceul pedagogic, a urmat cursurile Facultății de psihologie și științele educației, din cadrul Universității „Al.I. Cuza” Iași, după care a făcut master în pedagogie, la aceeași facultate. A lucrat puțin în învățământ și a prins valul de recrutări din 2006-2007, când inspectoratele de poliție angajau ofițeri specialiști în științele educației.
Cum ideea de a lucra în sistem îi dăduse târcoale și în liceu – „Mi s-a părut atractiv, nu era nimeni în familie din domeniu” -, dar nu avea înălțimea necesară pentru condițiile de atunci (minim 1,70 m), de data asta, când se încadra pentru că standardele scăzuseră cu 10 cm, s-a hotărât să încerce. A candidat la Vrancea, dar n-a luat, și s-a dus la examen din nou, pe funcțiile rămase vacante după prima etapă. Cel mai aproape de casă erau Neamțul și Bacăul; nici acum nu știe de ce a ales Neamțul. Nu cunoștea pe nimeni aici, iar prin Piatra Neamț mai trecuse o singură dată, cu mașina.
Acum, are deja „rădăcini”, și-a luat apartament în Precista, ca să nu mai facă o oră pe jos până la serviciu, și, de 9 ani, se ocupă cu formarea profesională continuă a polițiștilor, dar și cu recrutările pentru școlile ministerului, inclusiv pentru Academia de poliție, și cu stagiile de practică ale elevilor și studenților. Mai ales în această perioadă, când Poliția Neamț face angajări din sursă externă, în biroul ei, care face parte din Serviciul Resurse Umane, telefoanele sună continuu. Cu zâmbetul pe buze și cu replica imediată „Nu m-ați deranjat”, Cristina Udea explică fiecăruia ce are de făcut. (…)
Deși a eșuat la prima încercare de a deschide ușile sistemului, Cristina Udrea crede că toate probele eliminatorii de la recrutare sunt bine gândite și au rolul de a face „puțină curățenie” printre candidați. Testarea psihologică, de care mai nimeni nu se teme în comparație cu probele sportive, elimină destui din cursă. (…)
Cea mai recentă realizare a subcomisarului Cristina Udrea este doctoratul. A dat examen de admitere în 2012, deși ar fi vrut cu un an mai devreme, dar profesorul Constantin Cucoș, care i-a coordonat și licența, nu mai avea locuri. Un profesor exigent, obișnuit să ceară „mult”, ca să rămână „destul”. După 8 ore de program zilnic, e mai greu să găsești resurse pentru o nouă muncă serioasă, așa că, timp de 3 ani de zile, Cristina Udea și-a sacrificat toate week-end-urile și toate concediile ca să învețe. (…)
Doctorului în științele educației Cristina Udrea îi plac oamenii valoroși, care reprezintă ceva prin ceea ce fac, nu printr-un nume. (…)
Cristina MIRCEA, mesagerulneamt.ro
Articolul integral pe http://bit.ly/1VMYiRl
