Elevii vrânceni ar putea învăța despre folclor la școală, în viitorul apropiat. În urmă cu câteva luni, mai mulți membri ai Academiei Românie filiala Iași, din cadrul Departamentului Etnologie, au propus Ministerului Educației ca folclorul să devină materie, fie ea și opțională, de studiat la școală. Despre această propunere au aflat, zilele trecute, mai multe cadre didactice și elevi din Vrancea, care sunt de acord cu ea. De altfel, în mai multe unități de învățământ, în special din zonele rurale de munte, elevii participă la activități tradiționale, ce țin de folclor. Astfel, participă la hore, șezători, prezintă tradițiile locale sau costumele populare specifice, dar și meșteșugurile. De asemenea, sunt rapsozi autentici, care de fiecare dată când au ocazia încântă publicul cu portul și cântecul popular.
Inspectorul școlar de istorie și științe socio-umane, Cătălin Mocanu, spune că este de acord cu această inițiativă. „Dacă spiritualitatea românească a supraviețuit celor două puternice derapaje culturale, epoca fanariotă și regimul comunist, va trebui să știe să facă față și provocărilor globalizării, prin ceea ce se numește «cultura de consum», în fapt, o denumire mai diluată pentru «kitsch», adică un divertisment industrializat care presupune tranzacționarea valorilor morale, alterarea idealului spiritual și stimularea impulsurilor și a conduitelor antisociale. Este adevărat că școala trebuie să fie deschisă spre inovație, dar nu trebuie să ignore că «în cultură nimic nu trebuie pierdut, totul trebuie transmis și reînnoit», așa cum cu îndreptățire rostea C. Noica. Iar eposul folcloric prezintă multiple valențe educative, din păcate prea puțin împărtășite astăzi în școală”, a afirmat inspectorul școlar.
Atât pentru elevi și profesori, cât și pentru bătrânii păstrători de tradiții, oficializarea folclorului în programa școlară ar reprezenta o mare gură de oxigen pentru identitatea noastră de români. Directorul Școlii Gimnaziale Jitia, Gabriel Lalu, este de părere că introducerea folclorului în programa școlară este de bun augur. Localitate Jitia are ansambluri folclorice care au câștigat premii la multe concursuri. „Ar fi extrem de benefică materializarea acestei inițiative de introducere a folclorului, cel puțin ca disciplină opțională, mai ales că în unitatea noastră de învățământ se desfășoară periodic activități care pun în evidență tradiția și obiceiurile folclorului autentic din zona noastră. Avem formații de dans, precum «Brâul de la Jitia», care a câștigat multe premii naționale și internaționale. Avem de asemenea Ansamblul folcloric (de fete) «Chindia» care a participat și participă în continuare la foarte multe festivaluri de folclor din țară. Pe lângă acestea, în anii trecuți am organizat la noi în comună Șezătoarea «Datini, joc și voie bună», la care ni s-au alăturat și ansambluri folclorice din Galați, Brăila, Buzău și Tulcea. De asemenea, copiii au mai avut ocazia să cunoască obiceiurile fraților noștri aromâni – prin formații de dans tradițional aromân – unde culturile au interacționat, fiecare arătând tradiția locului din care provin, prin dansuri, costume, soliști vocali și instrumentiști. Recent, am obținut și finanțare pentru proiectul «Noi suntem Jitia» prin concursul «Idei în Èšara lui Andrei». Proiectul se va implementa de săptămâna viitoare, prin șezători, ateliere de țesut, ateliere de încondeiat ouăle, la care vor lua parte și membrii comunității Jitia. La toate aceste activități culturale și-au adus aportul cadrele didactice din școala noastră iubitoare de folclor. Tot ce am realizat a fost cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local, beneficiind și de buna colaborare cu ISJ Vrancea”, a afirmat directorul Gabriel Lalu.
„Am putea evada măcar o oră pe săptămână din jungla orașului”
Și elevi apreciază această idee. Spun că iubesc folclorul, așa că sunt de acord să devină materie opțională de studiu. „Este important pentru identitatea de români. Sunt o iubitoare a folclorului, am făcut 8 ani dansuri populare și m-am implicat în proiecte cu folclor, dar majoritatea elevilor de vârsta mea nu cred că or să fie de acord cu acest opțional”, ne-a spus Diana Daniela Èšuțui, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Al. I. Cuza” Focșani.
Am luat legătura și cu o elevă în anul II de studiu la un liceu din străinătate, Roxana Cornilă care, la rându-I, apreciază ideea. „După părerea mea, este un lucru bun, pentru că majoritatea tinerilor nu cunosc tradițiile românești, iar acesta este un lucru grav. Tradițiile romanești nu trebuie uitate, cum părinții și bunicii noștri nu au uitat de ele, nici noi nu trebuie să le uităm. Trebuie să le ducem mai departe, la nivel practic. Îmi place această idee, pentru că și eu am momente când mai uit de anumite obiceiuri. Este destul de rușinos să nu cunoști tradițiile țării din care provii”, ne-a precizat aceasta.
Vlad Ștefan Ciubotaru este elev în clasa a X-a la Liceul Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani și s-a arătat extrem de încântat de propunerea ca folclorul să ajugă în programa școlara. „Folclorul ar trebui promovat în orice patrie, mai ales în România, țară cu extrem de multe tradiții, zone frumoase și pline de istorie. Chiar ar putea fi o disciplină în școli, pentru cultivarea tinerilor ca mine și pentru înclinarea către lucruri specifice românești. Putem să uităm măcar o oră pe săptămână de tablete, smartphone-uri, internet, tehnologie într-un cuvânt, și să ne cultivăm cu informații despre folclor, care ar putea să ne dezvolte o cultură generală amplă despre tradițiile și obiceiurile românești. Putem chiar aprofunda vechimea strămoșilor noștri și să aflăm ce obișnuiau să facă. Putem vedea de unde ne tragem și care sunt calitățile noastre din trecut. Am putea evada măcar o oră pe săptămână din jungla orașului. Aș prefera cu desăvârșire să ascult oameni povestindu-mi și învățându-mă despre aceste lucruri și mi-ar face o deosebită plăcere ca toți cei din generația mea să aibă aceeași părere”, a precizat adolescentul. „Sunt de părere că ar fi interesant să studiez obiceiurile și tradițiile ca un obiect distinct de curs, deoarece este ceva interactiv și ne ajută să ne cunoaștem pe noi înșine, făcându-ne un popor omogen. Astfel, ne putem dezvolta din punct de vedere economic, dezvoltându-ne pe plan turistic”, este de părere Bianca Nicoleta Sunsanu, elevă în clasa a XII-a B la Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu”.
Și Ruxandra Dobre, președinta Consiliului Județean al Elevilor Vrancea, ar vrea să studierze folclorul la școală. „Mie mi-ar plăcea, pentru că îi înțeleg importanța. N-ai cum să-ți iubești țara dacă nu știi câte poate să îți ofere. Dar important e modul în care ar ajunge la elevi. Dacă e inserat în lecții ca o legătură și sub forma unor curiozități, chiar cred că ne-ar rămâne în minte”, a precizat aceasta.
