Juristul Florin Pădurariu, managerul Spitalului Municipal Adjud, are și el probleme cu legea. Se află în acest moment sub control judiciar într-un dosar de luare de mită, instrumentat de procurorii DNA-Structura Centrală. Deși ni s-a comunicat că este un dosar diferit de cel al lui Mihai Copaci, fostul președinte al CJAS Vrancea, arestat pentru luare de mită, se pare că există totuși o legătură.
Conform unor surse, Pădurariu l-ar fi denunțat pe Copaci, după ce i s-ar fi făcut un flagrant cu o zi înainte de reținerea fostului șef de la Casa de Asigurări de Sănătate. Flagrantul ar fi venit după ce Pădurariu ar fi primit, la semnarea unui contract, de la reprezentanții unui laborator de analize medicale, un plic cu suma de 19.000 euro. Suma ar fi reprezentat „atenția” pentru semnarea contractului cu spitalul. Anchetatorii ar fi intrat în birou peste Pădurariu imediat după ce acesta ar fi primit plicul cu bani. El le-ar fi spus anchetatorilor că o parte din sumă urma să ajungă la Copaci căruia i-ar fi dat lunar, de ceva timp, 10.000 lei pentru decontarea/ alocarea sumelor necesare pentru prestarea serviciilor medicale. Ulterior, cu acordul anchetatorilor, Pădurariu l-ar fi sunat pe Copaci, cei doi întâlnindu-se în parcarea unui hipermarket, moment în care s-a organizat flagrantul și Copaci a fost reținut, apoi arestat.
Acestea sunt informații primite pe surse. Oficial, procurorii DNA nu ne-au spus cine l-a denunțat pe Copaci și dacă între cele două dosare există o legătură, chiar dacă sunt dosare diferite. Știm în schimb oficial că Pădurariu face obiectul unui dosar penal aflat la DNA, dar și că măsura controlului judiciar a fost dispusă ulterior reținerii și arestării lui Copaci. „La solicitarea dvs. din data de 03 martie 2015, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să vă comunice următoarele: Într-un dosar diferit de cel menționat în cererea dvs., procurorii anticorupție au dispus, față de persoana la care faceți referire, măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În acest moment, informații referitoare la stadiul anchetei, nu pot fi oferite, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001”, se arată într-un răspuns primit de la Biroul de Presă al DNA.
Reporterii „Monitorul de Vrancea” au încercat să ia legătura cu directorul Spitalului Adjud mai multe ori, atât în cursul zilei de miercuri cât și în cursul zilei de joi, dar acesta nu a răspuns nici la telefon și nici la mesaje. 
Copaci ar fi luat mită timp de aproape un an, în lei și în euro
Mihail Copaci, fostul președinte al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vrancea, rămâne după gratii, cel puțin până la finele lunii martie. Asta pentru că magistrații de la Curtea de Apel București i-au respins contestația formulată împotriva măsurii arestării preventive dispusă de magistrații de la Tribunalul București. „Respinge ca nefondată contestația. Obligă contestatorul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în camera de consiliu azi, 03.03.2016”, se arată în soluția Curții de Apel București. Mandatul de arestare preventivă îi va expira lui Copaci pe data de 28 martie a.c.
Ieri ni s-a pus la dispoziție și o mică parte din motivarea arestării de la Tribunalul București. Din aceasta nu se înțelege câți bani a luat Copaci, dar se înțelege că ar fi luat sume de bani, euro și lei, începând din martie 2015 și până la momentul flagrantului, respectiv 27 februarie a.c. Și aici lucrurile se leagă cumva dacă ne gândim că Pădurariu conduce Spitalul Adjud, inițial fiind director interimar, din luna martie a anului trecut, lună din care spun anchetatorii că ar fi primit Copaci mită. „În sarcina inculpatului …. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în perioada martie 2015-27.02.2016, …. în calitate de președinte al ….., a solicitat și primit de la ….., în tranșe periodice, suma totală de …. de euro și … de lei, pentru ca, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu de președinte al …., să asigure bugetarea corespunzătoare a spitalului”, se arată în răspunsul primit de la Tribunalul București.
În același răspuns se mai arată că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că Mihail Copaci a săvârșit faptele de care este acuzat. „Tribunalul constată îndeplinite în cauză și cerințele cumulative ale art. 223 alin. 2 C.p.p. și anume pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 5 ani închisoare și privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. În ceea ce privește intensitatea pericolului pentru ordinea publică pentru ca măsura preventivă solicitată să poată fi dispusă, judecătorul nu poate reține susținerea apărării conform căreia existența pericolului pentru ordinea publică poate fi reținută doar dacă există probe că, odată pus în libertate, inculpatul ar săvârși de îndată alte fapte prevăzute de legea penală care ar putea inspira un acut sentiment de nesiguranță în rândul opiniei publice. Față de formularea actuală a art. 223 alin. 2 C.p.p., judecătorul nu poate considera că aceasta a fost intenția legiuitorului”, se arată în motivarea instanței.
„Atitudinea procesuală a inculpatului (…) nu poate fi suficientă pentru a se justifica lăsarea acestuia în libertate”
În același document se face referire și la pericolul pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a lui Copaci, în sensul că pericolul pentru ordinea publică reprezintă temerea că, „odată pus în libertate, inculpatul ar comite fapte penale ori ar declanșa puternice reacții în rândul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat. În realitate, instanța arată că ea semnifică o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negativă a faptului că inculpatul asupra căruia planează acuzația comiterii unei infracțiuni grave de corupție, cu efecte dăunătoare pentru relațiile sociale, este cercetat în stare de libertate”, se mai arată în motivare.
Cu privire la starea de pericol, instanța arată că ea se apreciază pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și mediului din care inculpatul provine și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia. „Împrejurările săvârșirii faptelor, atingerea adusă și cea care poate fi adusă în continuare relațiilor sociale ocrotite de lege prin incriminarea ca infracțiune a luării de mită, necesitatea prevenirii riscului ca inculpatul să se sustragă cercetării penale – îngreunând astfel desfășurarea procesului penal sau să influențeze martorii din cauză, sunt tot atâtea criterii de apreciere în concret a gradului de pericol social pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Atitudinea procesuală a inculpatului în raport cu gravitatea faptelor nu poate fi suficientă pentru a se justifica lăsarea acestuia în libertate sau luarea altei măsuri preventive mai ușoare. Cum pericolul pentru ordinea publică reprezintă o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului și față de toate cele sus expuse, pronosticul judecătorului este că starea de libertate este o stare de pericol pentru ordinea publică”, se mai arată în motivare.
