Avocatul Gheorghiță Mateuț, doctor în drept și profesor la Institutul Național al Magistraturii și la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, a acordat, în exclusivitate, un interviu pentru ziarul Adevărul, în care vorbește, printre altele, și despre cazurile de corupție sau de crimă organizată care l-au impresionat. În răspunsul dat reporterilor de la Adevărul, cunoscutul avocat face referire la cazul președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan. Potrivit avocatului, în dosarul în care Oprișan este judecat la Curtea de Apel Cluj, în apel, pentru așa zise fapte de corupție, nu există nicio faptă. El spune că în momentul în care a acceptat să se ocupe de dosar se gândea că trebuie să fie ceva elemente care să-l incrimineze dar, în urma analizei probelor, a constatat că în dosar sunt doar aspecte care țin de dreptul administrativ, nu de cel penal. Profesorul a adăugat că soluția instanței de fond, de achitare a lui Marian Oprișan și a celorlalte persoane judecate în dosar, a fost fundamentată nu numai pe baza materialului probator, ci și pe baza dispozițiilor legale extrapenale, magistratul care a dat soluția fiind nevoit să facă analiza unor norme extrapenale, a unor hotărâri de guvern, pentru a stabili cadrul procesual, din punctul de vedere al încadrărilor juridice.
Întrebat despre cazurile de actualitate care l-au impresionat, profesorul a răspuns pentru Adevărul: „Da, m-au impresionat și cazurile care nu sunt fundamentate. Am văzut cazuri în care nu exista nicio faptă. Aici nu pot să nu remarc, de exemplu, un caz foarte mediatizat, cel al lui Marian Oprișan. Când am preluat acest caz, mă gândeam că trebuie să existe ceva elemente care să se circumscrie vreunei norme de incriminat. Am constatat și s-a putut constata prin simpla analiză a materialului probator că sunt doar aspecte care țin de dreptul administrativ, nu penal. Ele sigur prezintă importanță și trebuie cercetate, o cercetare extrapenală. Inclusiv instanța a fost nevoită să facă analiza unor norme extrapenale, a unor hotărâri de guvern, pentru a stabili cadrul procesual, din punctul de vedere al încadrărilor juridice. Instanța a dispus, dealtfel, o soluție de achitare, care este fundamentată nu numai pe baza materialului probator, ci și pe baza dispozițiilor legale extrapenale. Un alt aspect, la apel procurorii au prezentat exclusiv probe care au fost folosite în favoarea soluției pronunțate în primă instanță. La apel, dacă nu sunt aduse elemente noi, nu există nicio fundamentare pentru schimbarea soluției”.
Interviul integral îl puțeți citi AICI.
