Un intro care nu e despre Ruxandra
Interviul cu Ruxandra Dobre, noul președinte al Consiliului Județean al Elevilor (CJE) Vrancea, a venit la puține zile după tragedia din Colectiv, tragedie care, știm de-acum cu toții, ce a declanșat. Privisem înainte de interviu un filmuleț care, ca atât de (prea) multe altele, circulă pe Facebook, și în care câțiva tineri cereau clasei politice locuințe, locuri de muncă și viitor. Doamne iartă-mă, dar nu poți cere asta în capitalism! Astea și le asumase comunismul, împotriva căruia luptă și generația identitară, așa cum au luptat (sau nu), părinții lor. Loc de muncă, apartament și butelie, ba chiar și viitor îți dădea statul comunist! În capitalism, în democrație, astea le obții singur, învățând, muncind și luptând zi de zi. România nu e Suedia!
Verișoara mea a venit pentru câteva zile la Focșani și văzând că fiecare face ce îl duce capul, că doar e democrație, nah, mi-a spus: „abia aștept să mă întorc la „comunismul” din Suedia”. Dar prin comunismul din Suedia, înțelege respect al fiecăruia pentru fiecare, faptul că libertatea individuală se oprește acolo unde începe libertatea celuilalt, înțelege un anumit grad de intervenționism al statului, în sens de asigurare a serviciilor sociale, printr-un grad ridicat de impozitare. Este un model de guvernare total opus celui din Statele Unite ale Americii, unde președintele Barack Obama s-a luptat pentru ca fiecare american să aibă o asigurare minimă de sănătate și unde chiar în domenii precum sănătatea sau învățământul, orice intervenție a statului, oricât de mică, este privită drept invazivă.
Să concluzionăm! Am mai scris asta, dar mă repet: la revoluția din ’89 aveam 11 ani. Mi-am luat de mână sora și pe vărul Florin, mai mici decât mine, și am mers în Piața Unirii din Focșani să strig Jos Ceaușescu și Jos comuniștii. La 11 ani simțeam o incredibilă fericire a eliberării. Tataia Jean scuipa televizorul când îl vedea pe Ceaușescu debitându-și discursurile și ne chema în dormitor, închidea ușa, ca să ascultăm la un radio mare, din lemn, Europa Liberă. I-am urât pe comuniști. Dar tinerii trebuie să-și ia ochii din facebook, să-i mai bage prin cărți, și să învețe despre sisteme economice, politice, sociale și de guvernare, ideologii, partide politice, stat, economie, la noi și aiurea. Ceea ce trebuie să ceară tinerii clasei politice este crearea condițiilor necesare unei competiții corecte, în care cel care este cu adevărat cel mai bun să câștige, indiferent că vorbim despre piața muncii, politică, învățământ sau orice altceva.
Despre Ruxandra
Dialogul cu Ruxandra Dobre a fost unul reconfortant. Reconfortant pentru că noua președintă (dați-mi voie să folosesc femininul) a Consiliului Județean al Elevilor (CJE) Vrancea s-a dovedit a fi inteligentă, fermecătoare, interesată să se autodepășească. A terminat gimnaziul la Åžcoala Alexandru Vlahuță (nr 8) din Focșani, apoi a ales Colegiul Unirea, unde este acum în clasa a XI-a, la profilul Filologie. Este președinte al Consiliului Åžcolar al Elevilor – Colegiul Național „Unirea” și voluntar la Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea. Are 17 ani și părinți ingineri.
Consideră că între Cuza, unde învață primarul Tinerilor din Focșani, și Unirea, unde învață ea, nu există un conflict, ci o competiție.
De ce a ales Unirea? „Åžtiam că se fac și activități, pe lângă ceea ce se face la ore. Åžtiam că e un liceu cu rezultate școlare bune, dar că are și alte puncte de interes. Åži știam că se fac dezbateri acolo. Eu am făcut teatru în gimnaziu, până în clasa a VI-a, apoi am rămas fără regizor și fără trupă, iar eu nu mai aveam unde să mă joc. Când am văzut ce se întâmplă la dezbateri, am crezut că pot să-mi transform discursurile în jocuri. Există și competiție, trebuie să lucrezi într-o echipă, așa că acum nu doar că particip la competiții și joc pentru liceul meu și pentru Vrancea, dar îmi pornesc propriul meu club, la bibliotecă. Am 16 tineri talentați, cu vârste între 12-18 ani, care vor să învețe câte ceva”.
La dezbateri, subiectele sunt teme de actualitate, de impact, „proiecte sustenabile sau nu pentru societatea noastră”. Va fi tragedia din clubul Colectiv un subiect de dezbatere? „Probabil o să se transforme într-o moțiune într-o oarecare măsură, legată de participarea tinerilor la ieșirile nocturne în cluburi, la concerte. De obicei, când apare o problemă la nivel național sau internațional, aceasta este transformată într-o moțiune pentru noi. Când a început problema cu refugiații, aceasta a devenit o moțiune clară, dacă România ar trebui să primească sau nu refugiați”.
Ruxandra mi-a povestit că în urmă cu vreun an și jumătate a participat la o dezbatere despre forma de guvernare a țării. „Eram pusă în situația de a demonstra dacă România ar trebui să se păstreze ca republică semiprezidențială sau să devină prezidențială ori monarhie. Era foarte multă informație pentru mine atunci”. Așa, da!
Bine, bine, dar le ce o ajută pe Ruxandra toate astea, în viitorul ei de om mare, de adult? „Nu dau la Drept. Asta e propoziția cu care încep, pentru că nu cred că e ceea ce mi-ar plăcea să fac. Dar dezbaterile te ajută în orice domeniu când vine vorba de comunicare, pentru că din moment ce înveți să-ți susții propria părere și să aduci niște argumente clare asupra a ceea ce-ți dorești și a ceea ce poți să faci, în orice domeniu ai lucra, fie că e medicină sau matematică sau orice altceva, asta te ajută.”. Deși e în clasa a XI-a, nu este hotărâtă unde vrea să dea la facultate, probabil ceva legat de comunicare. A fost, spune, genul de copil care a încercat tot: „de la dans la teatru, la pictură, la pantomimă, la desen și ce-am mai apucat”.
Vrea să plece din țară sau să rămână? „E o întrebare grea. Pentru că schimbarea vreau să înceapă aici. N-aș lăsa în urmă ce am aici, n-aș pleca, dar mă atrage foarte tare să fac studii în străinătate. Am prieteni care fac asta și pare o lume foarte diferită de ceea ce e aici. Dar dacă plec, probabil mă întorc.” Întoarcerea prietenilor ei depinde „de cum o să termine studiile și de ceea ce li se oferă aici, probabil”. La acest punct am discutat despre tinerii din filmulețul despre care am scris în intro.
De ce cred tinerii că trebuie SÄ‚ LI SE OFERE?
„Tatăl meu îmi spunea ceva când eram mică: Fiecare țară își are leneșii ei. Chestia asta mi-a rămas în cap, în sensul că atâta vreme cât tu nu faci nimic, oricât de multe ți-ar oferi țara ta, oricâte oportunități ai avea, dacă nu le iei asupra ta și dacă nu le valorifici, nu o să se întâmple nimic în viața ta, n-o să apară schimbarea respectivă. Nu vine absolut nimeni să-ți dea de lucru și dacă-ți dă și tu nu muncești e aceeași extremă, deci schimbarea ar trebui să pornească în primul rând de la noi”
„E o dorință pe care noi, tinerii, o avem, dar pe care probabil nu știm s-o exprimăm. E ideea că vrem niște lucruri fără să muncim pentru ele, crezând că a le cere înseamnă a munci. Eu n-am primit niciodată nimic ducându-mă la ai mei sau ducându-mă la cineva, doar spunând: vreau!”
De ce a decis să candideze și în clasa a XI-a pentru Consiliul Åžcolar al Elevilor de la Colegiul Unirea? „Pentru că am văzut că lumea uită. Lumea uită că există acest spirit unirist la care eu chiar țin foarte mult și care sper să se întoarcă”. Cât despre candidatura la președinția Consiliului Județean al Elevilor, a fost o temă care a „măcinat-o” foarte tare, a lucrat la dosar, la strategie, a ținut discursul în fața a 20 de președinți în liceele lor și a stat „ca pe ace” până la anunțarea rezultatului. În discursul ei a vorbit despre valorile promovate de Consiliul Național al Elevilor și de ea: pasiune, voluntariat, inițiativă, implicare, ambiție, inovație, sustenabilitate, unitate, loialitate, respect, determinare și autodepășire.
Ca un prim proiect al noului CJE Vrancea, la începutul lui decembrie va avea loc „acțiunea care a devenit o tradiție pentru Consiliul nostru, «De 1 Decembrie, zâmbește»”. „O să adăugam ceva anul acesta, dar rămâne o surpriză, și, în afară de asta, am vorbit despre un proiect foarte drag mie, un concurs județean de oratorie”.
Este singură la părinți, iar tatăl ei își dorește ca ea să dea la Arhitectură, dar Ruxandra nu crede că o să se întâmple asta. Cu Bac-ul n-o să aibă probleme, pentru că „la clasă chiar lucrăm”. Cât despre timpul liber, „nu prea e nici în week-end”, mai ales că face parte și dintr-o „academie națională care organizează un proiect ce se numește «HOLA!» și care are cursuri de dezvoltare personală pentru tineri”. La liceu învață engleză, franceză, germană, latină și italiană, Face pregătire la germană, îi place de mică, dar nu vrea să studieze în Germania sau Austria, ci în Anglia, pentru că „e modul meu de a mă apropia de Hogwarts, pentru că îmi plăcea vrăjitoria când eram mică”.
Ce face Ruxandra astăzi (sâmbătă)?
Merge la evenimentul organizat de Consiliul Local al Tinerilor, care „este alături de #Oamenii din Colectiv”. Conform unui „event” creat pe facebook: „Sâmbătă, 7 noiembrie, la orele 16:30 -17:00, când soarele o să asfințească, împreună cu celelalte consilii din oraș, o sa ținem un moment de reculegere pentru tinerii implicați în incidentul devastator din București ! Primăria Municipiului Focșani este împreună cu noi și ne sprijină în această activitate! Haideți și voi să arătăm puțină empatie și să demonstrăm că tinerii din Focșani se pot strânge într-un singur loc pentru a forma o echipă!! Vă rog să veniți cu o floare sau cu o lumânare!”
