În localitatea Rossoșka, din regiunea Volgograd (fostă Stalingrad), a fost inaugurat duminică, 25 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc, prima necropolă de război construită pentru militarii români căzuți în luptele de la Stalingrad. În cadrul ceremoniei a fost dezvelit monumentul central și au fost depuse coroane de flori, a fost oficiată o slujbă religioasă și au fost reînhumate osemintele militarilor români înmormântați în localitățile Plodovitoe, Gromki și Izbușenski. La manifestări au luat parte oficiali ai Ministerului Apărării Naționale, reprezentanți ai societății civile din România și Federația Rusă și o numeroasă asistență aparținând comunității locale.
Realizarea Cimitirului de la Rossoșka este rodul strânsei colaborări dintre Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, prin Secretariatul general – coordonator, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Direcția domenii și infrastructuri, respectiv Ambasada României la Moscova. În cimitirul de la Rossoșka au fost înhumate rămășițele pământești ale tuturor militarilor români căzuți la datorie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial într-una dintre cele mai grele bătălii ale secolului trecut.
Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a fost pecetluită prin Decretul-lege nr. 1798/1941, care mobiliza armata română de uscat, aer și marină, începând cu zorii zilei de 22 iunie 1941. În Campania din Est, derulată în intervalul iunie 1941 – martie 1944, armata română a fost încadrată în planul de operațiuni al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud – Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz.
În noiembrie 1942, trupele românești dețineau pozițiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului și în Stepa Kalmîkă, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică și aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942-15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morți, 67.183 răniți și 98.692 dispăruți.
Perpetuarea memoriei eroilor căzuți pentru țară, amenajarea și protejarea locurilor de înhumare și a monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie sacră a statului român, ce derivă din tributul de sânge plătit de armata română pe câmpul de luptă. Marcarea locurilor de înhumare a eroilor români în Federația Rusă s-a concretizat, până în prezent, prin ridicarea, în diferite regiuni, a 15 monumente în memoria militarilor români morți în prizonierat.
La data de 10 iulie 2015, sub coordonarea Secretariatului general al Ministerului Apărării Naționale, s-a semnat contractul de realizare a cimitirului între Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și Asociația internațională pentru activitatea militar-comemorativă „Voennîe Memorialî” – organismul rus împuternicit cu aplicarea aspectelor tehnice ale Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor de război.
Configurația primului cimitir românesc de onoare din Federația Rusă are la bază modelul crucii latine – simbol primordial al creștinismului, al biruinței și al mântuirii. Forma crucii latine se regăsește atât în modul în care sunt configurate aleile, cât și în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii. Crucea comemorativă are o înălțime de patru metri și este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripția: „In memoriam militarilor români căzuți în luptă la Stalingrad”.
Platoul de ceremonii este pavat cu dale din beton, are două bănci de reculegere și două catarge cu înălțimea de opt metri.
În partea superioară a aleii centrale și de-alungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripționate numele localităților din regiunea Volgograd și zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie românești de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi centralizate la Rossoșka.
Gruparea localităților și inscripționarea numelor acestora pe cele 22 de plăci s-a realizat ținându-se cont de criteriul poziționării geografice față de Stalingrad (Volgogradul de astăzi).Construcția cimitirului s-a realizat, în anul 2015, de către Asociația internațională pentru activitatea militar-comemorativă „Voennîe Memorialî”, cu implicarea esențială a Ambasadei României la Moscova.
Biroul de Presă al MApN
