Maria Moraru, din Jitia, și-a serbat pe 29 septembrie cei 104 ani de viață. Da, ați înțeles bine, 104 ani de viață! Femeia s-a născut în anul 1911, în comuna Jitia, într-o familie cu 5 fete. A rămas fără tată, care a murit în Primul Război Mondial, iar la 7 ani a pierdut-o și pe mama sa, ea și surorile sale fiind crescute de bunică.
Viața nu i-a fost deloc ușoară, fiind dată argat (slugă-n.r.) la Gheorghe Văduva, care a fost pentru o perioadă primar al comunei. Viața ei, ca și a surorilor, a fost grea și plină de neajunsuri. În anul 1933 s-a căsătorit cu Toader Moraru, care a plecat pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial. Au trăit împreună 48 de ani, dar nu au avut copii. Au înfiat o nepoată și au crescut-o ca pe propriul copil. „Mare noroc a avut, spune bătrânica, că fata pe care a crescut-o a lăsat pe fiul cel mic, Costică Roșca, să locuiască aici cu ea, unde și-a întemeiat o familie și are grijă și de ea. Nimic nu-i lipsește, dacă nu erau ei, nu ajungea la 104 ani. Despre secretul longevității, bătrâna spune că așa i-a fost dat de la Dumnezeu să trăiască, însă niciodată nu a consumat preparate din carne, salam și altele. La fiecare două zile își pregătea mâncarea, mai mult din legume, și înaintea fiecărei mese servea câte un păhărel de țuică”, a spus profesorul Gabriel Lalu, nepotul bătrânei.
La 102 ani, torcea zilnic
Maria Moraru este acum cea mai în vârstă persoană din satul Jitia, ba chiar de pe toată Valea Rîmnicului. Femeie simplă, ce a străbătut și a învins vremuri foarte grele, nu prea este învățată cu alte bucurii decât cele oferite de nepoții alături de care trăiește. Åži trăiește bine. „Nepoții sunt alături de mine mereu. Îmi pare rău că sunt așa bătrână și nu prea mai pot să ies singură afară și mai cad. Dar ei mă ajută. Au început a mă supăra și ochii, dar tot pot să lucrez fără ochelari. De obicei torc lână. Reușesc să torc și câte două kilograme pe zi. Åži-n rest, nu prea mai fac nimic”, a spus tanti Maria, în urmă cu doi ani.
Tot atunci, bătrânica ne spunea că băiețelul născut de ea a murit la două săptămâni după botez. Imediat după aceea, a înfiinat o nepoată. „Avea un an și jumătate când am luat-o. S-a făcut mare, s-a măritat și am acum doi nepoți și patru strănepoți”, a spus ea. A încercat să-i ofere fiicei sale tot ceea ce ei i-a lipsit ei în copilărie.
„M-am trezit dintr-o dată că am 90 de ani! Åži m-a luat așa, o spaimă, că sunt bătrână. Åži m-am dus la biserică, și acolo mi-au zis niște femei să mă liniștesc, că nu-s prea bătrână… Åži după aia am sărit direct la 100 de ani. Åži acum am împlinit 104! Uite așa trec anii… rând pe rând…”, a zâmbit centenara.
„Monitorul de Vrancea” îi urează Mariei Moraru sănătate, zile frumoase și liniștite, dar și puterea de a le dărui în continuare celor din jur dragoste, înțelepciune și curaj pentru a înfrunta clipele grele, măcar așa cum a făcut-o ea!
