Daniela Ana Maria Bratu, elevă la Colegiul Tehnic „Ion Mincu” din Focșani, fiica cea mare a doi părinți extrem de modești, a trecut cu bine peste operația pe creier pe care a reușit s-o facă în urma donațiilor generoase făcute de cititorii noștri. Fata a avut o tumoră situată pe trunchiul cerebral, care neoperată ar fi transformat-o într-o „legumă”. În urma articolului publicat la mijlocul lunii mai, în cotidianul nostru, și pe care-l puteți reciti accesând linkul
http://www.monitorulvn.ro/articole/galerie-foto-daniela-lupt-pentru-via-fiecare-dintre-noi-o-poate-ajuta_2_3537571.html, s-au strâns, cu ajutorul dumneavoastră, nu doar 10 mii de euro cât au fost necesari pentru intervenția chirurgicală, ci și banii cu care va putea face analizele, investigațiile și tratamentul posoperator, pe care trebuie să le facă timp de doi ani de acum înainte. Pur și simplu, donațiile dumneavoastră, mai mici, mai mari, două din ele chiar foarte mari, bani dăruiți fără ca cineva să dorească să-și facă public numele, au salvat viața Danielei și i-au dăruit un viitor la care ea nu mai îndrăznea să spere și pe care acum începe să și-l construiască!
Pentru toate acestea, „Monitorul de Vrancea”, Daniela și familia ei vă mulțumesc! „Operația, pe care am făcut-o pe 25 iunie la Spitalul Monza din București a fost un succes. Mă bucur mult că tumora a fost benignă și că am putut face intervenția chirurgicală la timp… Medicii mi-au spus că acum urmează să fac periodic analize și investigații, unele la Spitalul Universitar, altele la Spitalul Monza, pentru că tratamentul medicamentos pe care-l luam până la operație trebuie redus treptat. Totul va dura în jur de doi ani, dar am încredere că totul va fi bine. Acum pot să sper că îmi voi realiza visele. Aș vrea să lucrez în domeniul medical, vreau să fac o postliceală sanitară, dar vreau să încerc și la medicină. Sunt în clasa a XII-a și mă voi strădui să îmi realizez visele! Și n-aș fi putut face asta fără cei care m-au ajutat să strâng banii, care mi-au fost și încă îmi mai sunt necesari. Le mulțumesc din toată inima mea tuturor celor care m-au ajutat atunci când nici nu mai puteam să sper că mă voi face bine!”, a spus Daniela, care ieri, împreună cu mama ei, a trecut pe la sediul „Monitorul de Vrancea” ca să-și exprime public recunoștința pentru tot sprijinul care i-a fost oferit.
Ani de suferință și incertitudini
În ediția din luna mai, în care relatam situația dramatică a Danielei, aceasta explica: „am dureri foarte, foarte mari de cap. Iar crizele încep cu o stare de «deja vu», ca și cum aș mai fi trăit acel lucru. Dar înainte de asta, simt un miros. Apoi, intru într-o stare de inconștiență. Aceste crize mă apucă oriunde, la școală, pe stradă, când nici nu mă aștept. Pur și simplu mă opresc, mă dezorientez, stau fixă… Nu mai știu unde sunt. Nu știu drumul spre casă. Nu știu unde vroiam să mă duc. Maxim zece minute mă țin stările astea, apoi îmi revin”. Tânăra mai spunea că aceste crize începuseră să fie din ce în ce mai dese și că în acele momente de dezorientare totală, care se puteau întâmpla în orice clipă și oriunde, ar fi putut păți orice.
Mama ei a relatat, de asemenea, că fiica sa a început să manifeste crize precum cele descrise mai sus încă de pe la vârsta de 13 ani și la un moment dat, instinctul său de mamă a făcut-o să se hotărască să o ducă la doctor. „Mai întâi fost diagnosticată că ar avea stări de epilepsie. Dar nu a fost așa. Am mers la alt medic de aici, de la spital, care ne-a spus că are de fapt căderi de calciu. I-a dat niște vitamine, un tratament ușor… Dar fata nu era deloc mai bine. Când am văzut așa, am mers la Spitalul Militar, acolo i-au dat iarăși tratament, l-a făcut trei luni, dar niciun efect. I s-a făcut o encefalogramă, au zis că ar avea ceva pe scoarță. Doi ani au durat toate astea. La un moment dat am observat că începuse să strâmbe mâna și atunci am cerut eu să facă un RMN. Èšin minte și acum, era tot așa, de ziua ei de naștere, în luna mai anul trecut. Când a împlinit 17 ani, am hotărât ca banii pe care i-am fi dat pentru petrecere să îi folosim pentru ca să i se facă un RMN”, a povestit Anamaria, mama Danielei.
Imediat după acest RMN care bine-nțeles a trebuit să fie plătit chiar dacă era vorba de suferința unui copil, Daniela a fost trimisă la Spitalul Universitar București. Acolo a aflat că tumora pe care o are pe partea dreaptă pe trunchiul cerebral nu este malignă. Adică, nu este cancer. Dar este, totuși, o tumoră care, chiar și benignă, îi pune viața sub semnul întrebării. „Din câte am înțeles de la medici, este posibil ca această tumoră să fie o malformație din naștere și că Daniela a avut noroc că s-a manifestat, că sunt cazuri în care nu se manifestă decât atunci când e prea târziu. Acum, fata ia tratament, ar fi trebuit să îi fie implantați și niște electrozi, dar din cauza durerilor foarte puternice de cap nu au putut fi implantați”, a mai explicat mama tinerei, în luna mai a acestui an.
Singura șansă de însănătoșire a Danielei era operația. Îndepărtarea tumorii prin intervenție chirurgicală, o intervenție extrem de delicată, despre care aflaseră că poate fi făcută în România, însă la o clinică particulară din capitală, Clinica Monza. Iar operația costa 10 mii de euro, bani pe care nu sperau să-i poată strânge vreodată. Cu atât mai mult cu cât era vorba despre o perioadă scurtă de timp: articolul a apărut în data de 19 mai, iar operația trebuia făcută pe 25 iunie.
Sume importante de bani donate din omenie
Colegii de școală și cadrele didactice au demarat, la vremea respectivă, colecte de fonduri în sprijinul Danielei. Rude și prieteni de-ai familiei s-au mobilizat la rândul lor, un preot de asemenea, însă suma necesară, 10 mii de euro, părea încă imposibil de atins. Apoi, după apariția articolului în cotidianul nostru, imposibilul s-a dovedit a fi posibil. Vrânceni și nu numai, din țară și străinătate, s-au dovedit solidari și au donat, în contul dat publicității, fiecare cât a putut. Iar un focșănean cu suflet frumos, care și-a dorit anonimatul, a sunat la redacție și apoi la numărul de telefon al mamei Danielei, ca să spună că donează 6.000 de euro. Totodată, o fundație care de asemenea nu a dorit să-i fie dezvăluit numele, după ce a solicitat toate actele medicale ale fetei, a decis să suporte costurile operației. Adică 8.000 de euro.
„Nu ne-a venit să credem, am izbucnit în plâns! Fundația a plătit operația, noi am suportat doar materialele, care au fost 2000 de euro, și avem bani și pentru tot ce este necesar în următorii doi ani, așa încât Daniela să se facă sănătoasă complet. Știu că mai este încă drum lung de făcut, dar avem încredere și speranță, iar speranța ne-au dat-o acești oameni cu inimă, cum nu credeam că mai există! E prea puțin să spunem că mulțumim acestor oameni care ne-au ajutat, nu sunt cuvinte prin care să spun ce înseamnă pentru noi faptul că ne-au ajutat să ne salvăm copilul. Le mulțumim tuturor și bine-nțeles «Monitorului de Vrancea» fără de care n-am fi reușit!”, a spus Anamaria, mama Danielei.
Daniela are, grație donațiilor voastre, o viață înainte!
Singurul lucru care amintește astăzi de suferința tinerei este cicatricea din partea dreaptă a capului. Dacă n-ai ști, nici n-ai observa-o. Și i-a mai rămas, aparent, acea retragere în sine, acea timiditate născută din suferința anilor în care crizele provocate de tumoră o diferențiau de ceilalți colegi de generație. Ajutorul primit însă atunci când i-a fost mai greu i-au adus nu doar vindecarea, ci i-a resădit în suflet și încrederea în oameni. „Le mulțumesc tuturor, din toată inima mea!”, a transmis din tot sufletul Daniela.
