Două hectare din emblema silviculturii românești, rezervația sursă semințe de pin silvestru de la Gălăciuc, au fost deja rase de băieții deștepți din Tulnici. De anul trecut au început tăierile rase pe o suprafață de aproape nouă hectare de pin silvestru, chiar lângă Tabăra de la Gălăciuc. Conducerea Parcului Natural Putna Vrancea spune că tăierile sunt posibile după ce la studiile de amenajament silvic din 2004 și, ulterior 2014, o suprafață de aproape nouă hectare de pădure a fost scoasă din rezervație. Este un mister cum de s-a reușit acest lucru ținând cont de importanța acestei rezervații pentru silvicultura românească.
Mai mult, în studiul de amenajament din 2014 s-a permis efectuarea de tăieri la ras pe suprafața respectivă. Iar până acum au fost deja rase aproape două hectare de pini din cele nouă hectare, cât este suprafața u.a. 24B. Tăierile nu pot fi blocate de Parcul Natural Putna Vrancea deoarece acesta nu are aprobat planul de management care să prevadă suprafața rezervației, context în care se efectuează lucrări conform amenajamentului silvic. „În 2004, amenajamentul silvic a scos u.a. 24B din rezervația sursă semințe de pin silvestru. Este cea mai renumită rezervație din România. În cărțile de dendrologie este considerată un exemplu genetic, o emblemă a silviculturii românești. Prin amenajamentul silvic aici au fost aprobate tăieri la ras, din care au fost efectuate lucrări pe circa două hectare”, ne-a declarat Ion Militaru, directorul Parcului Natural Putna Vrancea.
Acesta a precizat că se încearcă salvarea a ceea ce a mai rămas din suprafața de aproape nouă hectare de pin silvestru. Una dintre soluțiile rămase este blocarea la nivelul Ministerului Mediului a aprobării amenajamentelor silvice pentru pădurile Obștii de Moșneni din Tulnici, cea care este proprietară pe rezervația de pin silvestru. Prin ordin de ministru se pot impune modificări la amenajamentele silvice astfel încât să nu fie permise tăieri rase pe cele aproape nouă hectare de pin silvestru care au fost scoase din rezervație. Conform procedurilor legale, amenajamentele silvice, cele prin care se stabilesc tipurile de lucrări ce pot fi efectuate în păduri, nu sunt definitive și irevocabile până la emiterea ordinului de ministru prin care sunt aprobate.
Rezervația sursă semințe de pin silvestru de la Gălăciuc este considerată o carte de vizită a silviculturii românești. Åžeful Ocolului Silvic Focșani, Gică Duță, ne-a spus că „nu există o pădure de pin mai frumoasă în România, poate doar în Cehia să mai fie așa ceva”. „Este o carte de vizită a silviculturii din România. Când vin studenții de la silvicultură, îi ducem să vadă această rezervație. Nu există o pădure de pin mai frumoasă în România. voi verifica ceea ce se întâmplă acolo, să vedem despre ce lucrări este vorba”, ne-a spus Gică Duță
.jpg)
Tăierile, supravegheate de „bodyguarzii” toporatorilor
Deși pare că tăierile s-ar desfășura legal, în realitate chiar atitudinea celor care exploatează arată contrariul. Așa se face că, în zona rampei de exploatare, situată la câțiva zeci de metri de intrarea în Tabăra Gălăciuc, pe partea stângă către Lepșa, există zilnic una sau două persoane care monitorizează tot ce mișcă în această zonă. Cea mai mare grijă a toporatorilor pare să fie fotografiatul și filmatul, scopul „paznicilor” fiind tocmai acela de a împiedica prin orice mijloace fotografierea sau filmarea tăierilor din rezervația de pin silvestru. Mai mult, în disprețul legilor, a oamenilor și a infrastructurii, rampa de exploatare unde au loc operațiuni de depozitare și încărcare a buștenilor rezultați din căsăpirea pinilor silvestru, este situată în proximitatea DN 2D
Ceea ce trebuie știut este faptul că proprietarul celor 40 de hectare de pin silvestru este Obștea de moșneni Tulnici, conducerea acesteia fiind cea care a aprobat aceste tăieri considerate ilegale de specialiștii din domeniul silvic. Practic, Alin Olteanu & Co. au aprobat și această tăiere dacă nu ilegală cel puțin controversată și care afectează patrimoniul silvic național ireversibil. Fostul președinte al Obștii Tulnici, Costel Nicoară, a declarat că demersurile pentru decimarea rezervației de pin silvestru au început în anul 2004, când, prin amenajament silvic, s-a permis scoaterea din cadrul rezervației a 10 hectare de pin silvestru. Nicoară susține că încă din 2007 a demarat procedurile care s-au concretizat în 2009 printr-un acord între obște și Regia Națională a Pădurilor. „Ocolul Silvic Lepșa, care astăzi nu mai există, este cel care a fost de acord cu un amenajament silvic făcut de o firmă din Brașov prin care au fost scoase din cadrul rezervației 10 hectare de pin silvestru cu scopul de a fi tăiați. În 2009 am încheiat un acord între Obște și Regia Națională a Pădurilor prin care am fost de acord ca cele 10 hectare să rămână în continuare în cadrul rezervației care este unicat în România și chiar în Europa. După ce am plecat de la conducerea obștii, cei care au venit au reautorizat tăierile din cele 10 hectare de pin silvestru”, a spus fostul președinte al Obștii Tulnici, Costel Nicoară.
Reporterii noștri au încercat să îl contacteze pe Alin Olteanu, președintele Obștii de Moșneni însă acesta nu a răspuns la apelurile telefonice repetate.
Tăieri fără autorizație de mediu
Tăierile de pin silvestru au fost demarate anul trecut, când au fost autorizate lucrări pe un hectar de pădure. Modul în care au fost efectuate lucrările silvice a fost verificat și de inspectorii Comisariatului de Regim Silvic și Cinegetic Vrancea. În urma verificărilor, aceștia au constatat că prin studiul de amenajament silvic au fost aprobate lucrări pe cele 8,88 hectare de pădure de pin silvestru din zona Mociaru, u.a. 24B. Anul trecut au fost efectuate tăieri la ras pe un hectar de pădure pin silvestru, de unde au fost obținuți 430 metri cubi de lemn. Au mai fost aprobate tăieri accidentale pe 0,15 hectare, de unde au fost recoltați 53 metri cubi de lemn. Pentru 2015 sunt aprobate tăieri rase pe un hectar cu un volum de 351 metri cubi de lemn. „Anul acesta sunt autorizate lucrări pe un hectar de pădure. Volumul prevăzut pentru cei zece ani este de 3443 metri cubi de lemn, din care anul trecut au fost obținuți 430 metri cubi. Fiind vorba de tăieri la ras, în maxim doi ani de zile ar trebui efectuate lucrări de împădurire pe suprafațele respective”, ne-a spus inspectorul Toma Cristea de la CRSC Vrancea.
Verificări au fost efectuate și de comisarii Gărzii de Mediu Vrancea. Anul trecut, aceștia au aplicat o amendă de 50 mii lei pentru firma care efectua tăierile deoarece nu avea autorizație de mediu. Deși au contestat în instanță această sancțiune, judecătorii vrânceni au menținut sancțiunea aplicată de comisari, iar acum se judecă apelul declarat de firma Iacgel-Dan la Tribunalul Vrancea.
„Urmare a controlului efectuat în data de 10 octombrie 2014 în Situl de importanță comunitară ROSCI Putna Vrancea a fost identificată SC IACGEL-DAN SRL, din Tulnici, județul Vrancea desfășurând activitate de exploatare forestieră în partida 693446 proprietatea Obștea de Moșneni Tulnici UP1-Mociaru, U.U 24B, fără a deține autorizație de mediu valabilă pe amplasamentul menționat, încălcând prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare, art. 16, alin. 5, faptă pentru care a fost sancționată contravențional. Partida menționată nu se suprapune suprafeței rezervației naturale „Groapa cu Pini”. În vederea desfășurării activității de exploatare forestieră în partida 693446 proprietatea Obștea de Moșneni Tulnici UP1-Mociaru, U.U 24B, APM Vrancea a revizuit la data de 12.05. 2015, autorizația de mediu nr. 102 din 08.05 2013, cu valabilitate până la data de 08.05. 2023, eliberată pentru SC IACGEL-DAN SRL”, ne-a declarat Dragoș Matișan, comisarul șef al Gărzii de Mediu Vrancea.
.jpg)
Drumuri distruse de toporatori
Firmele de exploatare a lemnului distrug tot mai multe drumuri naționale, unele dintre acestea fiind complet reabilitate și modernizate cu sume foarte mari. Într-unul dintre cazuri este vorba de DN 2D Focșani – Vidra – Tulnici – Ojdula – Tîrgu Secuiesc – Brașov. Acesta a fost complet reabilitat până la kilometrul 95, la limita cu județul Covasna. Deși la acest moment este cel mai modern drum din Vrancea și probabil unul dintre cele mai moderne drumuri din România în care s-au investit foarte mulți bani, toporatorii îl distrug cu o nepăsare strigătoare la cer.
În sectorul de drum Tulnici-Lepșa-Greșu-limită de județ Covasna, există mai multe rampe forestiere chiar în vecinătatea drumului, iar în unele cazuri, chiar pe drumul național. Munți de lemn, resturi forestiere și noroi fac parte din peisajul existent pe acest drum, fiind pusă în pericol siguranța rutieră. Mai mult, nerespectând nicio lege și nicio investiție, toporatorii distrug cu TAF-urile asfaltul pe care îl smulg din lateral cu buștenii trași inclusiv pe carosabil. Așa se face că în mai multe zone asfaltul a fost distrus din partea exterioară a drumului. Practic bucăți de asfalt sunt smulse de bușteni trași de TAF-uri care se înfig în partea carosabilă și distrug drumul, acest lucru neinteresându-i pe toporatorii ahtiați care fac orice și indiferent de pagube pentru a obține câștiguri fabuloase în orice fel și cu orice risc.
Sancțiuni mici pentru cei care distrug drumurile naționale
Directorul Secției de Drumuri Naționale Vrancea (SDN), Marian Paraschiv, a declarat că împreună cu reprezentanți ai Postului de Poliție Tulnici s-a trecut la inventarierea punctelor afectate de cei care exploatează masă lemnoasă și vor fi aplicate sancțiuni contravenționale la regimul juridic al drumurilor publice. „Cei care exploatează masă lemnoasă distrug acostamente, șanțuri betonate longitudinale de scurgere podețe, parapeți metalici. Sunt zone unde se depozitează cantități importante de lemn folosind parapeții ca punct de sprijin, ceea ce nu este normal. Conform legii, sancțiunile pe care Compania de Drumuri le poate da sunt între 3000 și 6000 de lei”, a precizat Marian Paraschiv. Acesta a adăugat că la sancțiunile date de SDN se adaugă și cele ce pot fi acordate de Garda de Mediu sau de Poliția Rutieră. „Amenzi pot da și cei de la Garda de Mediu deoarece aceste rampe de exploatare forestieră nu au aviz de la mediu. De asemenea, Poliția Rutieră poate da amenzi pentru crearea de căi de acces neautorizate la drumurile naționale, dar și pentru aducerea de noroi și crearea de obstacole pe partea carosabilă”, a mai susținut șeful SDN Vrancea, Marian Paraschiv.
