Economia vrânceană pare să meargă mai bine de la un an la altul, spun cifrele cu taxele, impozitele și contribuțiile încasate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice. Åžeful Administrației, Marian Lungu, a prezentat, ieri, activitatea desfășurată de finanțiștii vrânceni în cursul anului trecut. Acesta a arătat că în 2014 au fost depășite atât planul de încasări comunicat de la București cât și încasările din anul anterior. În 2014, din Vrancea au fost colectați din impozite, taxe și contribuții, 778,2 milioane lei.
La nivelul județului, taxele și impozitele au fost plătite de 101.020 contribuabili, din care 12.659 persoane juridice, 6.540- persoane fizice autorizate, 1.391 – persoane fizice care exercită profesii libere, 527- asociații familiale, 79.903- alți plătitori de impozite și taxe, respectiv persoane fizice neautorizate, sucursale, filiale ale unor persoane juridice.
Cifrele finanțiștilor arată o modificare în bine față de anul anterior. Astfel, numărul firmelor plătitoare de impozit pe profit a ajuns la 3.500, cu aproape 700 mai mult decât anul 2013. Aceasta în condițiile în care numărul de firme înregistrate ca plătitori de impozit pe veniturile din salarii a fost de 5.595 în anul care a trecut. În cazul celor care nu au reușit să plătească obligațiile fiscale, AJFP a cerut deschiderea procedurii de insolvență. Fiscul vrâncean a cerut deschiderea procedurii insolvenței pentru 23 de debitori, de la care avea de recuperat peste 6,2 milioane lei. În total, în 2014, a fost deschisă procedura insolvenței pentru 276 de societăți din Vrancea, care au de plată către bugetul general consolidat peste 93 milioane lei. Analiza fiscului arată însă că procedura insolvenței, așa cum a fost derulată până acum, poate duce la pagube foarte mari pentru bugetul statului. Astfel, finanțiștii au numărat 792 dosare de insolvență la sfârșitul anului trecut, cu o valoarea a creanțelor înscrisă la masa credală de peste 315 milioane lei. Adică aproape jumătate din încasările pe un an de zile a inspectorilor fiscali din județ. Aceasta este însă doar un număr pe o hârtie deoarece fiscul recuperează foarte puțini bani în urma derulării procedurilor de insolvență. Doar în 2014 au fost închise 360 dosare de insolvență iar gaura creată prin nerecuperarea creanțelor depășește 33 milioane lei.
Evaziune de peste 104 milioane lei
O sursă importantă de venituri la bugetul general consolidat au fost inspecțiile fiscale derulate la agenții economici din județ. Inspectorii au verificat 1.002 persoane juridice și 378 de persoane fizice. În urma controalelor au fost descoperite obligații suplimentare de plată de peste 104 milioane lei. Cele mai multe probleme au fost la TVA unde inspectorii au calculat o diferență de peste 54 milioane lei. De asemenea, au fost găsite probleme la calcularea impozitului pe profit de către agenții economici, unde au fost găsite diferențe de 16,2 milioane lei, la impozitul pe dividende cu diferențe de 3,8 milioane lei.
În urma controalelor au fost încasate la bugetul general peste 40,4 milioane lei. O creștere față de anul anterior s-a constatat la numărul sesizărilor penale întocmite în urma controalelor. În 2014, actele de control au fost finalizate prin 43 de sesizări penale, cu o valoare a prejudiciului calculată la 11,9 milioane lei.
Năruja a ieșit din insolvență cu sprijinul Guvernului
Arieratele primăriilor vrâncene au scăzut la jumătate, la sfârșitul anului trecut, comparativ cu perioada similară a anului 2014. Åžeful Administrației Finanțelor Publice, Marian Lungu, a arătat că arieratele primăriilor vrâncene erau de 4,8 milioane lei la finalul anului trecut. Aceasta în vreme ce, la sfârșitul anului 2013, primăriile înregistrau arierate de 8,73 milioane lei, conform situației de la Ministerul Finanțelor Publice. Salvarea administrațiilor locale cu datorii mari a venit de la Guvernul României. De exemplu, au fost alocate sume foarte mari către Panciu. O situație specială a fost la Năruja, comună care a ieșit din insolvență cu ajutor de la Guvern. Principala datorie financiară a administrației locale era către Electrica însă, prin hotărâre de guvern, aceasta a fost compensată cu alte sume pe care compania le avea de achitat la bugetul general consolidat. Arieratele reprezintă plățile restante mai mari de 90 zile.
