Agenția națională de presă – Agerpres – continuă prezentarea județului nostru, în cadrul campaniei „DESTINAÅ¢IE: ROMÂNIA” cu stațiunea Soveja, Focul viu de la Andreiașu, mausoleele vrâncene și arhitectura veche din Focșani.
Articolul „DESTINAÈšIE: ROMÂNIA/ Soveja (Vrancea), pe un picior de plai, pe-o gură de rai, unde ai aerul cel mai ozonat” descrie impresiile unui călător „într-un autobuz obosit de vreme „. „Am petrecut răstimp de două zile și două nopți lungi la prima mea vizită în Soveja mirat că nu am găsit mai înainte acest creier de munte unde șoaptele apelor repezi ale Șușiței se împletesc cu acelea ale pădurii, unde aerul e mai tare și mai rece, unde brazi și molizi semeți se ivesc dintre codrii de foioase și-ți aruncă aromele de rășină în suflet, ozonând ca nicăieri în țară văzduhul și, implicit, plămânii obosiți de poluarea orașului, dar și depoluând sufletul de angoasele civilizației moderne. „, scrie Cornel Cepariu. „Așezare montană, având condiții bio-climatice deosebite, cel mai ozonat aer din țară, Soveja a devenit o stațiune climaterică cunoscută cu o sută de ani în urmă, fiind o destinație atât pentru cei veniți la tratament, în special mineri suferinzi de boli profesionale de plămâni, dar și pentru turism de odihnă ori expediții prin zone mai puțin călcate de picior omenesc.”, mai scrie Agerpres
ARTICOLUL INTEGRAL îl puteți citi accesând http://www.agerpres.ro/destinatie-romania/2014/12/25/destinatie-romania-soveja-vrancea-pe-un-picior-de-plai-pe-o-gura-de-rai-unde-ai-aerul-cel-mai-ozonat-11-39-30
„DESTINAÈšIE: ROMÂNIA/ „Focul viu” de la Andreiașu de Jos și alte curiozități oferite de natura Vrancei ” este titlul unui alt articol prin care Agerpres face cunoscut județul nostru, cititorilor săi. „În munții Vrancei, la aproximativ 37 de kilometri de Focșani, pe cursul râului Milcov și într-o zonă incluzând localități cu nume frumoase (Mera, Reghiu, Tulnici), dar depopulată, anual câteva zeci de mii de turiști români și străini se îndreaptă spre centrul comunei Andreiașu de Jos, unde, imediat sub limita inferioară a unei foarte frumoase păduri de brazi, se poate vedea un fenomen natural foarte rar întâlnit în lume – focurile vii. Structura geologică a zonei Cașin-Bisoca, deosebit de faliată și alcătuită din roci sedimentare (gresii, argile, cinerite) de vârstă miocenă, corelată cu lipsa sau neantrenarea unor ape subterane de adâncime, favorizează ieșirea la suprafață a unor emanații de gaze uscate acumulate în subsol, care se aprind singure, de regula de la razele solare, iar atunci când plouă se sting, dar se poate vedea cum apa bolborosește în locul pe unde ieșea gazul arzând”, scrie același Cornel Cepariu. Acesta afirmă că «în apropierea „focului viu” de la Andreiașu de Jos se află trei lacuri — Mocearu, Meledic și Limpede. De asemenea, pot fi vizitate vulcanii noroioși și peșterile din zonă. (…) Declarat rezervație naturală în anul 1967, printr-un Decret al Consiliului Popular Județean și, ulterior, prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național, obiectivul turistic „focul viu” nu este singura zonă protejată din Vrancea, alte asemenea 20 de suprafețe căpătând același statut în ultimele două decenii».
ARTICOLUL INTEGRAL poate fi accesat pe http://www.agerpres.ro/destinatie-romania/2014/12/24/destinatie-romania-focul-viu-de-la-andreiasu-de-jos-si-alte-curiozitati-oferite-de-natura-vrancei-10-28-27
Mausoleele din Vrancea sunt subiectul unui articol amplu intitulat „DESTINAÈšIE: ROMÂNIA/ Mausoleele Vrancei, mărturie dăltuită în piatră a glorioaselor lupte din 1917”. „Mausoleele Vrancei sunt un pios omagiu, o mărturie dăltuită în piatră, menită să dăinuiască pe aceste locuri spre slava și veșnica pomenire a celor care și-au jertfit viața în luptele din 1917. Participarea României la Primul război mondial a adus, după 1917, Vrancea, spațiu românesc dintre Siret și crestele din preajma curburii Carpaților Răsăriteni, descris de Iorga ca „o imagine în mic a României Mari”, în centrul atenției lumii prin dramaticul, eroicul și sublimul efort al Armatei Române, etalat în încleștarea cu un dușman ce urmărea ștergerea României de pe harta Europei. Atunci, în numele și pentru libertatea țării, pentru îndeplinirea sacrului drept de reîntregire a neamului, la Soveja și Câmpuri, la Panciu și Străoane, la Muncelu și Varnița, la Mărăști, la Doaga și Mărășești, mii de soldați și ofițeri, prinși în hora de foc și moarte a bătăliilor crâncene, au frământat cu sângele și sudoarea lor lutul țării, ridicând pe aliniamentul Zboina Neagră — Valea Siretului stavilă de netrecut în fața dușmanului, în ciuda faptului că la finele anului 1916 Focșani căzuse sub ocupația germană”, se arată în articolul pe care îl puteți citi INTEGRAL accesând linkul http://www.agerpres.ro/destinatie-romania/2014/12/24/destinatie-romania-mausoleele-vrancei-marturie-daltuita-in-piatra-a-glorioaselor-lupte-din-1917-11-29-48
„DESTINAÈšIE: ROMÂNIA/ Arhitectura veche din Focșani (Vrancea), mărturie a specificității civilizației zonei”, este un articol în care se arată că «Unirea Principatelor Române a transformat Focșani dintr-un târg „fost prag de țară așezat strajă de credință la hotarul a două țări surori”, după cum scria Dimitrie Ascanio, într-un „posibil candidat de capitală” a unui nou stat european, compus din două țări surori, Moldova și Èšara Românească, având aceeași traiectorie istorică. Această perspectivă, precum și faptul că așezarea cunoscuse, datorită poziției sale de graniță și vamă, o dezvoltare mai rapidă decât alte orașe ale Moldovei, a făcut ca în Focșani să existe oameni cu bani, care, la unison cu autoritățile centrale, recunoscătoare pentru rolul jucat de oraș în crearea României, dar și în spiritul național patriotic ce a animat în următoarea jumătate de veac după 1859 societatea românească, să contribuie la ridicarea unor monumente de arhitectură urbană.»
Autorul articolului scrie despre clădirea fostei Prefecturi Putna, Teatrul municipal și Ateneul Popular, ctitorii ale Maiorului Gheorghe Pastia, fostul sediu al Tribunalului Vrancea, clădirea care a găzduit filiala Băncii Naționale și altele. „Și arhitectura rurală din zona Vrancei este prezentă și conservată în Focșani, sintetizată prin cele 73 de construcții autentice grupate în 32 de complexuri cu peste 6.000 de obiecte diferite, reunite în Muzeul Satului, deschis în 1978 în cadrul natural al Crângului Petrești, o zonă verde situată în preajma orașului.”, se precizează în articolul pe care îl puteți citi INTEGRAL accesând linkul http://www.agerpres.ro/destinatie-romania/2014/12/25/destinatie-romania-arhitectura-veche-din-focsani-vrancea-marturie-a-specificitatii-civilizatiei-zonei-10-29-29
