Metoda interdisciplinară de predare, introdusă în învățământul românesc în anul școlar 2013-2014, la clasa pregătitoare și clasa I, va intra și la clasa a II-a, din toamnă, iar examenele naționale vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, spune ministrul Educației, Remus Pricopie. „Metoda interdisciplinară de predare este, de fapt, pregătirea pentru testele tip PISA. A a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educație în anul școlar 2013-2014, în clasa pregătitoare și clasa I, continuă cu elevii din clasele a II-a, iar din toamnă aceste generații vor beneficia și de primele manuale noi, în premieră și în sistem digital. Predarea interdisciplinară va fi extinsă apoi la clasele a III-a și a IV-a simultan cu noile manuale”, a declarat Remus Pricopie (FOTO).
Potrivit ministrului, elaborarea manualelor pentru toate ciclurile de învățământ ar putea dura patru-cinci ani. „Sunt lucruri pe care, teoretic, ar trebui să le faci imediat, dar care, practic, nu pot fi făcute decât gradual și numai după ce măsori de o sută de ori. De exemplu, procesul de schimbare a manualelor este unul care durează patru-cinci ani. Nu există nicio variantă în care să schimbi toate manualele peste noapte, fiindcă manualele se schimbă odată cu primul an al ciclului, respectiv clasa I, clasa a V-a, a IX-a, chiar dacă avem în școala românească manuale de geografie din care elevii ar putea învăța faptul că Iugoslavia este vecinul nostru din sud-vest. Acel manual ar fi trebuit scos din circuit de ani buni dar, pentru că am fost ocupați cu schimbarea miniștrilor în fiecare an, uneori chiar și trimestrial, cu dezbaterile prea politice despre reforme ale educației sau pentru că ne-a fost teamă să nu deranjăm editura care, de 15 ani, vinde același manual, am omis un lucru elementar: revizuirea periodică a programelor și, apoi, a manualelor. Iată de ce avem nevoie de un proces continuu și, aș putea spune, tehnocratizat de revizuire a programelor și de actualizare a manualelor”, a explicat Pricopie.
Întrebat ce se va întâmpla cu disciplinele pentru care nu au existat ofertanți la licitația în vederea realizării noilor manuale, ministrul Educației a spus că există soluții. „Manualele pentru materii predate în limba ucraineană, greacă sau slovacă vor fi cumpărate din străinătate, așa cum se întâmplă acum. Dar vreau să precizez un lucru foarte clar: licitația al cărei rezultat l-am prezentat nu va fi anulată. Vom mai organiza o nouă licitație pentru maualele care nu au fost adjudecate, dar nu vom relua procedura în cazul celor declarate deja câștigătoare”, a mai spus el.
Tot în contextul shimbărilor din învățământ, Remus Pricopie a subliniat că un prim obiectiv a fost acela de a pune pe picioare un mecanism clar, coerent, transparent, iar mai departe „este treaba specialiștilor”. „Mecanismul în sine se construiește în aproximativ un an, iar derularea lui corespunde ciclurilor de studii. Procesul a început deja. Toamna aceasta vom avea manuale noi, inclusiv în format digital, la clasele I și a II-a. Vom continua cu programe și manunale noi pentru celelalte clase. Spre exemplu, noile programe de istorie, la care se lucrează, vor permite elevilor să înțeleagă mai bine conceptul european de ‘unitate în diversitate’, prin analizarea ideilor și momentelor ce au stat la baza formării identității naționale românești, dar și prin înțelegerea rolului nostru în Europa și în lume. După cum ați văzut, încă din clasa pregătitoare și apoi clasa I și a II-a, disciplina Limba și literatra română se intitulează ‘Comunicare în limba română’, iar Matematica – ‘Matematică și explorarea mediului’, care arată exact modalitatea de predare interdisciplinară. Din anul școlar 2015-2016, vom avea programe și pentru clasele a III-a și a IV-a”, a precizat Pricopie.
Potrivit ministrului, strategia modernizării școlii a vizat mai întâi introducerea unei serii de măsuri speciale care pleacă de la infrastructură și ajung apoi să vizeze elementele de conținut educațional sau de monitorizare a performanțelor școlare. Această monitorizare, a explicat Pricopie, va putea fi făcută într-un mod profesionist, prin evaluările de elevilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, efectuate pentru prima dată în anul școlar 2013-2014. „Nu trebuie uitat că aceste evaluări sunt concepute exact pe modelul testelor PISA”, a adăugat Pricopie.
Ministrul Educației a mai precizat că din anul școlar viitor va fi introdusă programa școlară pentru disciplina opțională „Educație prin șah”, anul I și anul al II-lea de studiu. Aceasta intră în curriculum, la decizia școlii, pentru învățământul primar și va putea fi folosită începând cu anul școlar 2014 – 2015. Elevii vor avea astfel ocazia să se familiarizeze cu tabla de șah, cu regulile de joc și să decodifice semnele convenționale utilizate într-o partidă. Exercițiile de interpretare, observația, simularea unor situații și calcularea unor variante de joc sunt etape pe care elevii le vor parcurge în cei doi ani de studiu.
Remus Pricopie a concluzionat că noile programe școlare, noile manuale și evaluările tip PISA din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a constituie un pas important pentru modernizarea școlii. Ministrul Educației subliniază că școala va pune astfel accent mai mult pe înțelegere și judecată, și mai puțin pe memorare. Practic, elevii sunt astfel pregătiți pentru susținerea noilor examenelor naționale în formă interdisciplinară.
Evaluarea națională, admiterea la liceu și bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate în decembrie 2013, care a modificat Legea educației. „Nu respingem conceptul de abordare interdisciplinară a examenelor, dar nu îl poți aplica fără pregătire prealabilă. De aceea, primul an în care vor fi susținute examenele după modelul evaluărilor PISA va fi 2019”, a explicat atunci Pricopie.
PISA este o evaluare standardizată internațional, proiectată împreună de către țările participante, inclusiv România. Ultima testare PISA a conținut atât itemi ce vizează competențele de matematică și rezolvare de probleme în situații autentice ce pot fi întâlnite în viața adultă (în pondere de 75%), cât și de citire sau lectură (15%) și științe (10%).
