GALERIE FOTO: Muzică, voie bună și produse tradiționale la Soveja

Vrâncenii au petrecut ieri pe cinste în cadrul ultimei zile a „Săptămânii culturale Soveja”, prilej cu care Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) Focșani, în parteneriat cu Consiliul Local Soveja, a organizat Târgul pentru promovarea turismului și a produselor tradiționale. Participanții au avut de ales între a se delecta ascultând melodiile populare interpretate pe scena amenajată pe platoul localității, a face excursii pe traseele împădurite alături de ghizii ACDB, a se distra încercându-și norocul la tombole sau a admira îndemânarea și produsele tradiționale realizate de meșteri populari și de a gusta din bunătățile bio pregătite de sovejeni. 

    Dezlănțuirea de forțe de pe binecunoscutul platou din Soveja se simțea, ieri, încă de la șosea. Toată suflarea comunei părea că se îndreaptă înspre locul respectiv, atrasă atât de ritmurile săltărețe cât și de fumul înnebunitor al bănuiților mici pârpăliți pe grătare, ce se ridica în văzduh înnebunind papilele gustative ale pofticioșilor. Văzând atâta omenire adunată la un loc, atâta veselie și culoare, un necunoscător al zonei ar fi băgat mâna-n foc că Soveja încă mai are statutul de stațiune cu turism înfloritor.
Însă realitatea cruntă aștepta, în cea mai explicită formă a ei, dincolo de  tarabele cu gablonțuri multicolore, dincolo de ceaunele înșirate pe jos, dincolo de ruletele la care se înghesuiau copiii și dincolo de mesele pe care tronau cuțite cu busolă, vuvuzele, scule, mărgele, batice, căciuli, jucării, bluze, fuste, șepci, înghețată pe băț, mere confiate și multe multe alte lucruri pe care le vedem îndeobște la toate târgurile. Dincolo de acestea, adică pe aleea ce duce în sus, spre pădure, vilele părăsite, dărăpănate, povestesc trist istoria altor vremuri în care zeci și zeci de turiști din toate județele țării veneau să-și petreacă concediul în cea mai ozonată stațiune a țării. Iar vestitul Hotel Zboina, unde tot în alte vremuri se făceau nunți, revelioane, unde grupuri și grupuri de tineri și vârstnici își petreceau sfârșiturile de săptămână, devenit și el o ruină, folosește drept grajd pentru caii frumoși rătăciți prin zonă…
Poate la toate acestea s-au gândit cei de la Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) când s-au decis să reînvie interesul pentru această comună perlă a Vrancei, organizând aici, cu prilejul „Săptămânii culturale Sovejene”, „Târgul pentru promovarea turismului și a produselor tradiționale” în cadrul proiectului „Trei Comunități, două situri Natura 2000, un ONG – Împreună pentru dezvoltare și conservare!”.
Prea puțini dintre oamenii veniți ieri la Târg bănuiau acest lucru, drept dovadă că marea înghesuială nu era la cortul unde au expus meșterii populari și gospodinele de bunătăți bio-neaoșe, ci pe lângă grătare, scenă și tarabele cu gablonțuri. Așa că am avut și loc, și timp să stăm de vorbă cu oamenii absolut interesanți care au expus acolo.

    Arta tradițională, de la hobby la meserie

    Primele care ne-au atras atenția au fost culorile delicate, blânde și imaginile naive ce zâmbeau în tabloruile Èšicăi Geană, de 58 de ani, din Soveja. Femeia, meșter popular, a venit la Târg cu foarte multe dintre produsele sale: atât siropuri și dulcețuri diverse, cât și ștergare, păretare, ii, prosoape, mărgele, trăistuțe, costume populare, toate făcute de mâna ei. „Avem și un grup de 12 copii din sat pe care îi învățăm să coasă, să țeasă, să facă la rândul lor astfel de obiecte. Acum am câștigat și un proiect prin care vom face tot obiecte tradiționale. De vândut, ce să zic, se vând mai ales toamna. Mă bucur că s-a organizat aici acest târg și sper să se mai organizeze, pentru că vin oamenii și nu cunosc zona”, a spus Èšica Geană. 
Alături de ea și-a etalat exponatele binecunoscutul meșter popular Pavel  Lupașcu din Nereju. Linguri minunat sculptate, fluiere, măști, toate povesteau despre talentul artistului. „Lucrez împreună cu soția, suntem și angajați la Școala Populară de Artă Focșani. Noi putem spune că din asta trăim, avem comenzi din țară, facem măști, fluiere, buciume, tobe, blidare, bâte ciobănești… ce vor oamenii”, a spus Pavel Lupașcu. Iar ceva mai încolo, o tânără atrăgea atenția tuturor prin zelul și migala cu care sculpta în lemnul din care se contura un tipar de cașcaval. „Lucrez de puțin timp în lemn și pot spune că este un hobby. Totul a pornit de la băiețelul meu care în clasa a șasea, la unul dintre modulele opționale a avut ca probă practică de lucrat un tipar de cașcaval. Sunt doi ani de atunci, și tot de atunci lucrez astfel de tipare, prefer din lemn de tei, dar se fac și din paltin, plop. Se ia lemnul, se face mai întâi desenul și încet, mă apuc de săpat cu cuțitașul care este și el făcut de mine, din pânză de gater. Se poate și cu dalta, dar cuțitașul e mai fin”, a explicat sovejanca Cătălina Burnichioiu, de 38 de ani, urmărită atent de Sebastian, un băiețel venit cu părinții la Târg din Focșani, care a mărturisit că îl pasionează sculptatul.
    Remarcabile au fost și lucrările lui Andrei Lazăr, tot din Soveja. „Lucrez de multă vreme, fac pictură pe sticlă și metaloplastie, cu tablă de cupru sau argint. Am trimise lucrări prin străinătate, Canada, Franța, Belgia, Anglia, prin cunoștințe. De vreo 15 ani mai fac acasă și ulei esențial din brad, am utilaj, dar nu este piață de desfacere”, a spus Andrei Lazăr.

     Cum se face cașcavalul de Soveja

    Mina Șerban, de 54 de ani, a adus la Târg cașcaval făcut de ea. Cașcaval afumat, delicatesa zonei, pe care a învățat să-l facă de mică și pe care încă îl prepară cu mult drag, deși, zice, „nu prea mai merge… Nu avem pensie, nimic, ne trudim c-o vacă, cu găinile, avem o căruță cu cai”. La preparatul cașcavalului n-o prea întrece însă nimeni și îl face sistematic, pentru că îi pare rău să se piardă bunătate de lapte. Mărturisește că de păstrat, îl păstrează la congelator, la fel ca alte gospodine din sat.
Femeia a povestit că preparatul cașcavalului se face după un ritual anume.  „Mulg vaca, iar laptele adunat de seara și de dimineața îl pun pe plită într-un vas, să se încălzească cum îi apa vara-n vale. La un oval de 10 litri pun o lingură de cheag. Cheag se găsește acum la magazin, dar înainte puneam cheag de la vițel. Cheagul e în stomacul vițelului, în una din cămăruțele din stomac, are în interior o enzimă care încheagă. În sfârșit, acum fac cu cheag de la magazin. Dacă pun cheagul azi, mai pe seară vezi că se întinde laptele. În faza asta fierb apă, tai bucățele din acel lapte închegat care se întinde, strâng grămadă bucățile cât vreau să iasă cașcavalul de mare și îl pun în tipar. După ce se întărește în tipar îl deșărt în saramură și îl țin cât vreau să iasă de sărat. Saramură aduc de la baltă, este aici la noi un izovor cu apă sărată. Dar vedeți, nu prea mai merge cu vândutul cașcavalului, lumea nu mai are bani. După câtă muncă, câtă trudă cere, nu este plătit”, este de părere Mina Șerban.

       Următoarele târguri, organizate de ACDB la Greșu și Tulnici

    George Bouroș, ecolog în cadrul ACDB, a declarat că târgul de la Soveja este o premieră, urmând ca Asociația să multiplice acest model în perioada imediat următoare, la Greșu și la Tulnici. „Acest târg a fost organizat în cadrul acestui proiect prin care dorim să promovăm tradițiile locale, cultura, să educăm oamenii pe tema protecției mediului. Proiectele noastre se bazează pe ecoturism, se bazează pe observarea animalelor sălbatice. Am organizat și excursii pe trasee, azi (ieri – n.r.) am mers cu un grup de 18 copii, cel mai mic cred că avea șase ani, iar cel mai mare era de clasa a XII-a. Am făcut cu ei și animație socio-educativă, prin care am intenționat să reușească să se cunoască mai bine între ei. Ne-am gândit să legăm acest Festival de Săptămâna culturală Soveja, ca să reînviem tradițiile, interesul oamenilor pentru această stațiune, care din păcate este în declin. E pustiu, este trist, aici, unde nu cu foarte mult timp în urmă venea lumea să respire acest aer despre care se spune că este cel mai ozonat din țară… Profităm de vacanța de vară și vom organiza încă două Târguri de acest fel la Greșu și Tulnici”, a declarat George Bouroș.