Ediția: Sâmbătă 18 Mai 2024. Nr. 6627
Ediția: Sâmbătă 18 Mai 2024. Nr. 6627

Gravidele aflate în risc social vor fi FOTOGRAFIATE la internare


Direcțiile pentru Protecția Copilului vor trebui să fie sesizate în cel mult 24 de ore în cazul copiilor abandonați în maternități. Dacă în cinci zile părinții nu pot fi identificați, se va dispune plasamentul de urgență, nerespectarea termenelor putând duce la sancționarea angajaților cu amenzi de până la 5000 de lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se va face de către persoane cu atribuții în acest sens din cadrul Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne sau Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. Anul trecut, în Vrancea au fost abandonați în spitale 18 copii. Pentru cinci dintre ei, specialiștii DGASPC au reușit prin măsuri specifice menținerea în familii însă în cazul celorlalți 13, a fost nevoie să se dispună plasamentul în regim de urgență. În primele trei luni ale anului în curs, alți șapte copii au fost părăsiți de părinți în unități sanitare din județ. Dacă pentru doi s-a reușit menținerea în familie, cinci au ajuns în grija asistenților maternali.
Noul proiect de act normativ interzice personalului unității sanitare să prezinte copilul aflat în situație de risc sau pe cel părăsit, altor persoane, cu excepția personalului unității sanitare care oferă servicii medicale acestuia, părinților, membrilor familiei extinse și reprezentanților SPAS sau DGASPC.

    Amenzi de până la 5000 de lei vor fi obligați să plătească angajații spitalelor și ai DGASPC-urilor care permit menținerea în spital a copiilor abandonați, împiedicând astfel plasamentul în regim de urgență în cel mult două zile de la părăsire. Aceeași sancțiune este prevăzută și pentru cei care prezintă copiii abandonați altor persoane decât celor avizate (autorități, medici, familie), potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii. Actul normativ stabilește obligațiile ce revin autorităților administrației publice locale, instituțiilor și profesioniștilor implicați în prevenirea și intervenția în cazurile de copii aflați în situație de risc de părăsire sau părăsiți în unități sanitare ce oferă servicii medicale pentru copii.
    În nota de fundamentare a proiectului se menționează că „deși Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cuprinde o serie de prevederi explicite referitoare la modalitatea în care autoritățile abilitate trebuie să acționeze în vederea derulării procedurilor administrative privind clarificarea situației copiilor părăsiți în maternități sau alte unități sanitare a căror naștere nu a fost înregistrată, lipsa unor clarificări metodologice cu caracter explicativ a condus la crearea unor breșe ce a permis menținerea multor copii într-o situație de provizorat, menită să le afecteze astfel atât drepturile, cât și posibilitatea identificării unor soluții de protecție cu caracter temporar sau permanent care să le ofere șansa de a crește și se dezvolta într-un mediu familial adecvat”.
    Potrivit proiectului de HG, copilul în situație de risc de părăsire în unitatea sanitară este acel copil al cărui părinte nu participă la activitățile de îngrijire, nu vizitează copilul care necesită internare prelungită, nu se prezintă la data comunicată de medicul curant pentru externarea acestuia, copilul care nu are nașterea înregistrată, copilul internat singur precum și copilul ce este transferat fără însoțitor dintr-o altă unitate sanitară.

        Termene stricte pentru protecția copilului părăsit în maternitate

    Proiectul de act normativ stabilește strict care sunt termenele și ce trebuie să facă angajații instituțiilor responsabile de protecția copilului, în cazul în care se constată că acesta este părăsit în spital. Astfel, în maxim 24 de ore de la momentul în care se contată absența mamei sau a celui ce însoțește copilul, asistentul social din unitatea sanitară sesizează imediat telefonic, și în maxim 24 de ore în scris, DGASPC-ul în raza căruia funcționează unitatea sanitară. În maxim cinci zile de la această sesizare trebuie întocmit procesul verbal de constatare a părăsirii copilului ce va fi semnat de reprezentanți ai DGASPC, poliției și ai unității sanitare respective. De la momentul sesizării dispariției mamei până la întocmirea acestui proces verbal, reprezentantul fiecărei instituții semnatare demarează acțiuni specifice pentru găsirea acesteia. Astfel, reprezentantul poliției inițiază verificări specifice iar asistentul social desemnat de DGASPC solicită de urgență Serviciului Public de Asistență Socială (SPAS) de la domiciliul declarat de mamă/însoțitor legal realizarea evaluării inițiale a acesteia și transmiterea rezultatelor în maxim 24 de ore. „În termen de cel 48 de ore de la întocmirea procesului verbal de constatare a părăsirii copilului, dacă starea de sănătate a copilului permite externarea, directorul DGASPC din județul de la domiciliul mamei, dacă aceasta a fost identificată de poliție, are obligația de a dispune plasamentul în regim de urgență și preluarea copilului”, precizează proiectul de act normativ. Mai mult, dacă la expirarea termenului de 48 de ore de la întocmirea procesului verbal de constatare a părăsirii copilului nu se cunoaște domiciliul mamei, obligația preluării copilului și a plasării lui în regim de urgență revine DGASPC-ului în care funcționează unitatea sanitară.

    Proceduri obligatorii pentru instituții și angajații acestora

    Hotărârea supusă dezbaterii publice mai prevede faptul că orice persoană care, prin natura ocupației sale, lucrează direct cu un părinte sau reprezentant legeal față de care are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de risc de părăsire a copilului, este obligată să sesizeze SPAS-ul în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv. În ceea ce privește instituțiile, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a acestui proiect de act normativ, unitățile sanitare au obligația să încheie protocoale de colaborare cu DGASPC-urile din județele în care acestea funcționează. Conducerea unităților sanitare trebuie să se asigure că personalul din secțiile în care sunt internați copii cunoaște și respectă prevederile Hotărârii și a cele ale protocoalelor încheiate.
    SPAS-urile sau, după caz, DGASPC-urile au obligația de a colabora cu medicii de familie, asistenții medicali comunitari sau mediatorii sanitari în scopul identificării din timp a gravidelor în situație de risc social. Aceștia trebuie să verifice dacă gravida respectivă este înscrisă pe lista unui medic de familie și dacă nu este, să faciliteze înscrierea ei. Dacă gravida aflată în risc social nu are acte de identitate, reprezentanții SPAS sau DGASPC trebuie să o sprijine și să o acompanieze pe parcursul procesului de înregistrare a nașterii și de obținere a actului de identitate. Totodată, vor informa viitoarea mamă și familia acesteia cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copilului dar și cu privire la beneficiile de asistență socială și serviciile disponibile pe plan local.

         Acord scris pentru fotografierea gravidelor sau însoțitorului copilului

    Pentru prevenirea părăsirii copilului în unitatea sanitară, la internare, personalul medical din Unitatea de Primire Urgențe are obligația de a solicita gravidei actul de identitate căruia îi vor face o copie pe care o vor atașa la Foaia de observație. În cazul internării copilului, cei de la UPU vor face copie atât de pe actul de identitate al părintelui sau însoțitorului, cât și de pe certificatul de naștere al copilului. Dacă la momentul internării, gravida/părintele/însoțitorul legal se află în situație de risc, personalul de la UPU are o serie de noi obligații. Se consideră a fi în situație de risc social, conform legii, acel părinte care „se află în imposibilitatea de a declara nașterea copilului și/sau de a se ocupa de creșterea și îngrijirea acestuia din
 motive cum ar fi: nu deține certificat de naștere; nu deține act de identitate sau acesta este pierdut, deteriorat, furat, distrus, expirat; este minor; este victimă a violenței în familie; este beneficiar sau fost beneficiar al sistemului de protecție specială; a avut/are copii în sistemul de protecție specială; a avut/are copii polispitalizați, care nu se află în evidență cu diagnostice ce presupun dependență de îngrijiri medicale; este consumatoare de droguri/alcool; este cetățean străin/apatrid, solicitant/beneficiar al unei forme de protecție în România; orice altă cauză similară care poate conduce la imposibilitatea acesteia de a se ocupa de
creșterea și îngrijirea copilului”.

    În aceste situații, la momentul internării, medicul, asistentul medical sau asistentul social din unitatea sanitară are obligația să solicite gravidei/părintelui/reprezentantului legal/însoțitorului completarea unui Formular-
Declarație și acordul scris pentru a fi fotografiată, acord în baza căruia va fi fotografiată. Fotografia va fi atașată la Formularul-declarație. Dacă gravida sau însoțitorul copilului nu are act de identitate, medicul, asistentul social sau cel medical au obligația de a solicita secției de poliție la care este arondată unitatea sanitară desemnarea unui reprezentant care să se deplaseze de urgență la sediul unității sanitare în vederea identificării acestora.
    Medicul/ asistentul medical din UPU trebuie să consemneze în Foaia de Observație sintagma „În atenția asistentului social”, dacă persoana internată este considerată a se afla în risc și să informeze asistentul social despre aceasta, sau să consemneze sintagma „În atenția asistentului social – copil victimă a
abuzului/neglijării/exploatării” și de asemenea, să aducă acest lucru la cunoștința asistentului social din unitatea medicală respectivă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?