Restricțiile impuse de respectarea deficitului structural al României afectează și producătorul de energie termică din Focșani care dorește să scape de datorii prin procedura concordatului preventiv. Primele discuții cu creditorii companiei nu au avut rezultate foarte bune, iar Ministerul de Finanțe se pare că nu a fost de acord cu prima propunere a conciliatorului. În aceste condiții, conducerea ENET Focșani va propune o ofertă îmbunătățită creditorilor la ședința din 23 iulie.
Creditorii ENET ar putea primi acțiuni pe care să le răscumpere într-un termen care va fi stabilit de comun acord. Este noua soluție avansată de conducerea companiei și care va fi discutată la ședința din 23 iulie. Oferta lansată în cadrul procedurii concordatului preventiv va fi discutată cu creditorii ENET, cel mai mare fiind statul român, prin Ministerul de Finanțe. La ultimele negocieri se pare că nu a fost acceptată prima variantă propusă de conducerea ENET. Cei de la Ministerul de Finanțe trebuie să respecte noile reguli ale deficitului bugetar, celebrul MTO (obiective pe termen mediu), un indicator calculat pentru fiecare stat membru în parte, definit prin compactul fiscal, care privește nivelul deficitului structural și prin care Comisia Europeană încearcă să se asigure că deficitele publice nu vor mai depăși pragul de 3% din PIB nici în condiții de contracție economică.
El a fost asumat prin Tratatul de Guvernanță Fiscală sau compactul fiscal, aprobat de guvern în februarie 2012 și semnat de președintele statului în luna martie a aceluiași an. Conform Programului de convergență transmis la Bruxelles, în 2015, deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus la 1,4% din PIB (cu 1% din PIB deficit structural), de la 2,2% din PIB în acest an. Referitor la negocierea acestor obiective, prim ministrul Victor Ponta afirma că este o „decizie criminală, antiromânească, a președintelui Băsescu”. „Ministrul Voinea mă întreba dacă președintele știe că acea reducere a deficitului, faimosul MTO pe care l-a învățat toată lumea așa deodată, este trecut și în Legea bugetului de stat, și în Strategia fiscal-bugetară. Nu era ceva rău. Ceea ce românii nu știu este că e o decizie criminală, antiromânească, a președintelui Băsescu. Polonia și Ungaria ajung la aceleași ținte de deficit structural în 2018, nu în 2015. Franța, Italia, Portugalia, toți ceilalți, în 2017. Băsescu a vrut 2015, ca «după noi, potopul»”, a spus Victor Ponta, la ultima ședință de guvern, potrivit Mediafax.
Noile reguli de construcție a bugetului afectează și situația de la ENET. Conducerea companiei trebuie să ofere garanții că creditorii, în special bugetul de stat, își vor recupera banii. Iar varianta falimentului și înființarea unei noi societăți pare să nu fie foarte viabilă ținând cont de experiența altor orașe unde creditorii au atacat în instanță înființarea noilor companii. „La ședința din 23 iunie vom veni în fața creditorilor cu o propunere îmbunătățită. Înscrierea în deficitul bugetar este o condiție pentru a rezolva situația de la ENET”, a afirmat directorul Manole Merchea.
ENET are nevoie de acordul a două treimi din creditori
Specialiștii spun că, potrivit legii 381 din 2009, concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor și creditorii care dețin cel puțin două treimi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate. În baza acestui contract este propus un plan de redresare a societății și de acoperire a creanțelor creditorilor, care la rândul lor acceptă să sprijine eforturile debitorului de depășire a dificultății în care se află întreprinderea acestuia. Este o măsură dedicată companiilor aflate în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvență. Prin procedura concordatului preventiv, creditorii trebuie să fie convinși să accepte planul Enet-ului, precum și să admită faptul că și-ar putea încasa banii în condiții mai avantajoase prin încheierea concordatului, decât în cazul falimentului debitorului. În cazul ENET, falimentul nu ar însemna decât pierderea a sute de miliarde de lei vechi de către creditori. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice, datoriile totale ale ENET au ajuns la 132 milioane lei, în vreme de creanțele sunt de 26 milioane lei. Pe de altă parte, societatea beneficiază de utilaje și o rețea de distribuție modernizate care i-ar permite să elimine pierderile și să lucreze pe profit în următorii ani.
Plătește doar datoriile curente
Primele efecte ale demarării procedurii concordatului preventiv au fost simțite de compania ENET după ce a fost suspendată plata dobânzilor și penalităților. La acest moment, compania plătește doar datoriile curente. „Acum plătim doar datoriile curente după ce am obținut suspendarea provizorie a dobânzilor și penalităților. Ne lasă o marjă de manevră”, a afirmat directorul Manole Merchea.
Efectele sunt importante pentru că Enet ar putea elimina procedurile de executare silită demarate de creditori, în special cele ale Fiscului vrâncean. Astfel, după aprobarea concordatului este suspendată orice urmărire individuală împotriva debitorului și „se suspendă curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a creanțelor contra debitorului, precum și curgerea dobânzilor, penalităților și a oricăror alte cheltuieli aferente creanțelor”. De asemenea, pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor. Dacă în termen de 18 luni nu au fost îndeplinite obligațiile prevăzute în concordatul preventiv, legea prevede că creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului Enet, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni față de durata inițială.
