Ediția: Duminică 19 Mai 2024. Nr. 6627
Ediția: Duminică 19 Mai 2024. Nr. 6627

INTERVIURILE LUI MUSCALU. Anghel Iordănescu: Marius Lăcătuş pe banca Stelei, Hagi la Naţională


Anghel Iordănescu a acceptat să vorbească în exclusivitate pentru Monitorul de Vrancea. Nu e puțin lucru. Mai ales că celebrul antrenor român nu este un răsfățat al presei, dar nici nu își dorește să fie în centrul atenției mai mult decât trebuie. Chiar dacă a renunțat la meseria de antrenor, „Nea” Puiu, așa cum îi spun apropiații, a rămas același om dedicat sportului rege. Urmărește îndeaproape ce se întâmplă în fotbalul mare. Mourinho, Valverde și Guardiola sunt antrenorii despre care ar putea să scrie o carte, așa de bine i-a studiat. Are câte un dosar de sute de pagini despre filozofia fiecăruia. Actualul director tehnic al Federației Române de Fotbal exclude varianta de a prelua Steaua după plecarea lui Reghecampf la Al Hilal. Åži îl vede pe Marius Lăcătuș pe banca Stelei. Anghel Iordănescu crede că actuala funcție pe care o deține la FRF i se potrivește ca o mănușă. 
Domnule Iordănescu, este fotbalul românesc în colaps? 
Nu e departe. Este clar că fotbalul nostru nu traversează o perioadă fastă. Asta înseamnă că nici loturile naționale nu o duc prea bine. Trebuie să căutăm tot timpul și să promovăm jucătorii care merită. Campionatul din liga națională nu este unul care să te impresioneze. România nu trebuie să se lamenteze și este obligată să iasă la muncă. Avem jucători talentați care au nevoie să fie puși în valoare. Ne lipsește sistemul după care să ne ghidăm. 
Se desființează multe echipe care au scris istorie în România. Chiar nu mai sunt investitori serioși în România? 
Probabil că s-au și speriat după arestările din ultima perioadă. Avem nevoie să intrăm într-o normalitate. Sistemul cu 14 echipe este un prim pas. Este clar că sunt foarte multe presiuni din afară. Românul se pricepe la tot. Fotbal, politică și agricultură. Este clar că aveam nevoie de o comprimare a valorilor. Mai puține echipe, jucătorii de valoare vor fi în liga națională. Liga a doua va fi și ea una mai puternică, așa că ne așteptăm ca fotbalul de la noi să intre pe un făgaș normal. Era mare nevoie de o astfel de schimbare. Vom vedea ce va fi. Concurență mai mare. Derby-uri mai multe, meciuri tari în fiecare rundă. Asta așteaptă suporterii. 
Cum era fotbalul în era Iordănescu? 
Lucrurile erau total diferite. În primul rind, valorile erau în țară. Existau și acele campionate de tineret. De acolo au apărut mulți jucători de valoare. Sunt convins că România va reveni acolo unde îi este locul. La Campionatele Europene și Mondiale. 
Ce regretați cel mai mult în fotbal? 
România merita să fie în careul de ași al Campionatului Mondial din SUA 1994. Am fost la câteva secunde de o semifinală istorică. Băieții meritau asta. Åži acum mă gândesc că puteam să iau câteva decizii de moment care ar fi putut schimba soarta și istoria fotbalului românesc. Se putea întâmpla orice din momentul în care am fi ajuns în primele patru naționale ale lumii. 
Care sunt momentele care v-au marcat cariera? 
Câștigarea Cupei Campionilor Europeni cu Steaua și calificările la Mondiale și Europene cu naționala României. Dacă stau bine să mă gândesc, tot ce mi s-a întâmplat până acum este ca un dar de la Dumnezeu. Cu bune și cu rele. Am o familie numeroasă și sănătoasă. Am dat totul pentru fotbal, iar el mi-a întors însutit. Sunt fericit pentru toate lucrurile care mi s-au întâmplat. 
      „Câștigarea Cupei Campionilor cu Steaua este ceva ieșit din comun pentru România” 
Reghecampf a făcut pasul spre Al Hilal. Se vehiculează și numele dumneavoastră. Preluați Steaua? 
Nu. Nici vorbă de așa ceva. Am renunțat la antrenorat. Reghecampf a avut un an foarte greu. Patronul și președintele clubului au problemele pe care le știm cu toții și nu este ușor ca antrenor să ții locul conducătorilor. Reghecampf este un adevărat erou pentru Steaua. A câștigat două titluri de campion. Dacă era după mine, eu aș mai fi stat un an, dar este greu în aceste condiții. Îl înțeleg. Salariu foarte mare. I s-a pus totul la dispoziție și era imposibil de refuzat, chiar dacă nu ești în Europa. 
Pe cine vedeți pe banca tehnică a Stelei? 
Este foarte greu pentru oricine va veni. La Steaua trebuie să câștigi totul în fiecare an. Marius Lăcătuș este un nume care trebuie luat în seamă. Are de partea sa publicul. Este cel mai iubit jucător din istoria Stelei. Gigi Becali trebuie să se gândească foarte bine pe cine pune în locul lui Reghe. Rămâne de văzut și cine vrea să vină la Steaua în condițiile date. Conducerea este la pușcărie și mulți jucători, din câte văd, sunt pe picior de plecare. Obiectivul este calificarea în grupele Ligii Campionilor. Obligatoriu este nevoie de această nouă performanță pentru ca să se autofinanțeze. Altfel, va fi greu. 
Dacă tot am ajuns la subiectul Steaua, haideți să vorbim puțin și despre performanțele pe care le-ați obținut în Ghencea. 
Câștigarea Cupei Campionilor în anul 1986 este un lucru ieșit din comun pentru fotbalul românesc. Cinci ani la rând, Steaua București a jucat două finale de Cupa Campionilor, o finală de Cupă Intercontinentală, o semifinală și a câștigat Supercupa Europei. Steaua a revoluționat fotbalul în Europa. Viteziștii din Ghencea. Să vii din Estul Europei și să pui la respect marile forțe ale lumii, nu este întâmplare. Steaua este și va rămâne în istoria fotbalul mondial pentru performanțele uluitoare pe care le-a obținut în istorie. 
Care sunt jucătorii care v-au schimbat destinul? 
Gheorghe Hagi. Merită să ia Balonul de Aur. Hagi este un jucător de geniu. Chiar dacă nu mai joacă, nu pot vorbi la trecut despre Hagi. El și acum impune respect pe marile stadioane ale lumii. Dan Petrescu, Ilie Dumitrescu, Gică Popescu, Didi Prodan, Marius Lăcătuș, Victor Pițurcă, Miodrag Belodedici, Åžtefan Iovan, Adrian Bumbescu și mulți alții. De fapt, toți jucătorii pe care i-am antrenat sunt undeva în inima mea. Am stat cu ei în cantonament mai mult decât am fost cu familia. Fotbalul este un lucru extraordinar. Este un fenomen social mondial de care România ar trebui să profite. Avem jucători minunați.  
     „Dacă nu vom investi în copii și juniori, fotbalul din România nu își va reveni”
Ce trebuie să facă FRF pentru revitalizarea fotbalului? 
Este obligatoriu să investim în copii și juniori. Antrenamente și competitii cât mai multe. Ceea ce a făcut Hagi la Constanța este un lucru fabulos. În primul rând că și-a băgat toți banii lui într-un proiect grandios. Nu cred că aș fi făcut ca el, dar îl respect. Nu am văzut până acum un om mai pasionat ca Hagi. Trebuie să-l sprijinim. Cu toții.
Avem copiii talentați, dar rezultatele nu sunt cele scontate. Care credeți că sunt cauzele? 
Promovarea jucătorilor tineri lipsește. Doar la Viitorul lui Hagi se vrea cu adevărat și se face acest lucru. Până nu vom avea un sistem normal, nu ne vom reveni. Federația a început să implementeze un astfel de program și, în scurt timp, îl va face public. Nu ne putem văita la nesfârșit că nu sunt bani sau că antrenorii sunt prost plătiți. Dacă rezultatele apar, vor fi și fonduri. Important este să se lucreze cu pasiune. 
Ne calificăm la Europene? 
Sunt convins de asta. Să știți că nu ne este ușor că stăm acasă și am ratat un nou Mondialul. Să știți că au fost și sunt echipe naționale cu un fotbal mai dezvoltat ca noi care au ratat calificări de-a lungul timpului. Fotbalul nu este simplu. Nu mai există echipe slabe. Trebuie să te bați pentru fiecare punct.
Victorie în meciul amical cu Albania. Mulțumit de joc? 
E bine că am câștigat. Echipa e tânără. Suntem la un nou început de drum. Victor Pițurcă știe ce e bine pentru națională și sperăm într-o victorie și cu Algeria în partida de miercuri. Avem mare nevoie de victorii legate pentru a începe în forță preliminariile pentru Campionatul European.  
Nu este nevoie de un suflu nou la cârma naționalei? 
Victor Pițurcă are contract cu FRF și este antrenorul cu care mergem la preliminariile pentru Europene. Un antrenor este ținut în viață de rezultate. Are ca obiectiv calificarea la turneul final. El este cel care răspunde de rezultate și, vă dați seama, că și el își dorește, ca și noi, să obțină o nouă performanță. 
Care sunt antrenorii tineri pe care îi vedeți, mai devreme sau mai târziu, la cârma naționalei? 
Mă bucur că fotbalul românesc nu duce lipsă de tehnicieni de mare valoare. Gheorghe Hagi. Am mare încredere în antrenorul Hagi. Nebun după fotbal. Pasionat și dedicat sută la sută în fiecare secundă. Respect pentru toți antrenorii. Dan Petrescu, Cosmin Olăroiu, Laurențiu Reghecampf, Cosmin Contra, Răzvan Lucescu, Viorel Moldovan, Ilie Dumitrescu. Fotbalul românesc are resurse nebănuite din toate punctele de vedere. Important este ca oamenii să nu-și bată joc de ele. 
În România ați jucat doar la Steaua. Ca antrenor ați fost și la Rapid. Vă pare rău de ultima alegere? 
Cred că m-am grăbit atunci. Am jucat la Steaua peste 300 de partide în care am marcat peste 150 de goluri. Nu e puțin lucru. Steaua face parte din familia mea. M-am legitimat la vârsta de 12 ani la Steaua și, de atunci, am evoluat doar în tricoul roșu-albastru. Două titluri de campioni, cinci Cupe ale României, Cupa Campionilor Europeni, Supercupa Europei. Asta ca jucător și antrenor.  
        „Nu m-am adaptat în străinătate! Sunt un familist convins!” 
De ce nu v-ați adaptat la echipele pe care le-ați antrenat în străinătate? 
Sunt un familist convins. Am antrenat în Cipru, Grecia, Arabia Saudită, dar nu am putut să mă adaptez. Sunt naționalist convins în această privință. Am avut experiențe foarte frumoase pe unde am antrenat. Am refuzat și oferte din Belgia și Anglia. Sunt multe de spus. Așa sunt eu. Îmi place România. 
De ce ați renunțat la cariera de antrenor? 
Nu mai puteam să antrenez în România. Ar fi trebuit să mă lupt etapă de etapă cu foști elevi de-ai mei. Nu regret alegerea pe care am făcut-o. 
Cum vă înțelegeți cu noul președinte al FRF? 
Este ok din punct de vedere profesional. Toți suntem la aceeași căruță. Mergem în aceeași direcție. Este un tip tânăr, profesionist. Atâta timp cât văd că se vrea binele fotbalului românesc, nu văd care ar fi problemele. 
Ați fost pus în funcție de Mircea Sandu…erați în echipa lui Gică Popescu…
Åži ce ar fi trebuit să facem? Să ne fi dat toți la o parte? Consider că e de datoria noastră să ne implicăm cu tot ce știm pentru a ajuta fotbalul românesc. Îi respect pe Mircea Sandu, pe Gică Popescu, pe toți care au făcut performanță în România și nu numai. L-am susținut și sunt alături de Gică în continuare. Anghel Iordănescu se simte foarte bine la FRF. Ce fac acum la federatie, mi se potrivește ca o mănușă. 
Când va mai juca o finală de cupă europeană o echipă din România? 
S-ar putea ca performanța Stelei din anul 1986 să fie și să rămână unică pentru fotbalul nostru. Tot Steaua a fost în urmă cu câțiva ani foarte aproape să joace o nouă finală de cupă europeană, dar a avut ghinion. Steaua lui Olăroiu. Semifinala cu Middlesbourg. Totul este posibil, dar știm cu toții că e foarte greu. 
Care sunt antrenorii care vă plac pentru metodele pe care le folosesc?
Mourinho este încântător în tot ce face. Guardiola, Valverde. Åžtiu tot despre ei.
Mai sunt și alții.
Cum ar fi fost viața fără fotbal? 
Nu aș fi putut trăi. Urmăresc tot. Meciuri din țară și din lume. Milan-Inter, Barca-Real, Steaua-Dinamo sau Valencia-Sevilla. Îmi place să-i văd și pe jucătorii noștri în campionatele unde joacă. Mă bucur pentru ei atunci când au reușite.  
Focsaniul…
Fiul meu, Edy a jucat la Focșani. A și antrenat acolo. Este un oraș frumos. Åžtiu că aveți o bază sportivă frumoasă. Gazon excelent. Echipă mai trebuie. Din păcate, criza nu iartă pe nimeni. Sunt orașe mai mari care nu mai au echipe de fotbal. Este nevoie de un om sau mai mulți care să iubească fotbalul și să nu se gândească la câștig imediat.
Cititorii Monitorului de Vrancea așteaptă un mesaj de la dumneavoastră…
Să fie optimiști. Să creadă în ei și în fotbal. Să facă tot posibilul ca Focșaniul să aibă o echipă de fotbal. Este o zonă fructuoasă și este păcat. Am înțeles că la nivelul copiilor există interes. Asta este foarte bine. Vă iubesc pe toți și vă respect! 
CV 
Anghel Iordanescu, produs suta la suta al Stelei
Anghel Iordănescu s-a născut la data de 4 mai 1950, în București și este absolvent al A.S.E. București. A început să joace fotbal la opt ani, la Steaua București, fiind un produs sută la sută al echipei ‘militare’. A debutat pe prima scenă a fotbalului în noiembrie 1968 sub bagheta regretatului Ștefan Kovacs, într-un meci Steaua — Poli Iași 1-2, de atunci jucând de 318 ori în prima divizie și marcând 155 de goluri. Mijlocaș și extremă stângă de mare valoare, excepțional executant al loviturilor libere din preajma careului, Iordănescu a fost unul dintre marii jucători ai anilor ’70, reușind meciuri memorabile atât cu echipa de club, dar și la națională. Pe plan intern a câștigat de două ori campionatul (1975-1976 și 1977-1978), cinci cupe ale României (1968-1969, 1969-1970, 1970-1971, 1975-1976 și 1978-1979) și a fost golgheter al României, în 1982, cu 20 goluri marcate. A fost selecționat de 64 de ori în echipa reprezentativă, marcând 26 de goluri; a fost de nouă ori căpitan al naționalei. În 1982, după 14 ani jucați numai la Steaua, se transferă la echipa greacă OFI Creta, unde joacă până în 1984, când se retrage din activitatea de jucător. Revine în țară la clubul unde s-a consacrat, preluând o grupă de copii, cu care își începe cariera de antrenor. La câteva luni este numit secund la Steaua, cu care reușește la 7 mai 1986 cea mai mare performanță din fotbalul românesc: câștigarea Cupei Campionilor Europeni, jucând chiar 40 de minute în marea finală de la Sevilla. În toamna anului 1986 devine antrenor principal la Steaua, cu care reușește să cucerească trei campionate (1986-1987, 1987-1988, 1988-1989), două cupe ale României (1986-1987 și 1988-1989) și Supercupa Europei, învingând la Monte Carlo, cu 1-0, puternica echipă Dinamo Kiev. Din vara lui 1990 antrenează doi ani în Cipru, formația Anorthosis Famagusta, echipa sa fiind eliminată în Cupa UEFA de Steaua București, într-o dispută foarte echilibrată. Revenit în anul 1992 la Steaua mai cucerește un titlu în ediția 1992-1993, fiind apoi numit la cârma primei reprezentative (8 septembrie 1993), unde reușește să obțină cele mai mari performanțe ale naționalei. Se califică la două turnee finale ale Campionatului Mondial — SUA 1994, unde ajunge în sferturi, și Franța 1998—, și la turneul final al Campionatului European din Anglia 1996. În august 1998, după turneul final din Franța, se retrage de la cârma primei reprezentative, preluând naționala Greciei, unde este demis o jumătate de an mai târziu. Ajunge la echipa saudită Al Hilal, unde obține câteva succese (cupe, campionat) fără rezonanță, trece pentru câteva luni și pe la Rapid București, după care ia din nou drumul Golfului Persic, unde antrenează până în 2002. Înaintea preliminariilor pentru Campionatul Mondial din Japonia și Coreea de Sud, președintele FRF, Mircea Sandu, îl numește în ianuarie 2002, pentru a doua oară antrenor al primei reprezentative. După un parcurs cu meciuri foarte bune, dar și cu unele mai puțin reușite, ratează calificarea la turneul final. La 5 septembrie 1994, colonelul Anghel Iordănescu din Ministerul Apărării Naționale a fost înaintat la gradul de general-maior (cu o stea). A fost trecut în rezervă cu acest grad la data de 15 iulie 1998.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?