COLUZIÚNE, coluziuni, s. f. (Rar) Înțelegere secretă între două părți, două persoane etc. în prejudiciul unei a treia. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. collusion, lat. collusio, -onis.
Sursa: DEX ’98 (1998)
COLIZIÚNE, coliziuni, s. f. 1. Ciocnire violentă între două corpuri care se mișcă unul spre altul; izbire, lovire. 2. Ciocnire de forțe, tendințe, interese contrare în domeniul relațiilor omenești; conflict, ceartă, dispută. ♦ (Rar) Încăierare, bătaie, luptă. 3. (În sintagma) Coliziune omonimică = fenomen lingvistic prin care două sau mai multe cuvinte diferite ajung omonime. [Pr.: -zi-u-. – Var.: (înv.) colÃzie s. f.] – Din fr. collision, lat. collisio, -onis.
Sursa: DEX ’98 (1998)
