Legea referendumului care prevede reducerea cvorumului de participare la 30% va fi promulgată și publicată în Monitorul Oficial de președinții celor două Camere ale Parlamentului, dacă președintele Traian Băsescu va refuza să promulge această lege, a declarat premierul Victor Ponta. Curtea Constituțională a respins, joi, cu majoritate de voturi, sesizarea președintelui Traian Băsescu în cazul legii referendumului, care prevede reducerea cvorumului de participare la 30%. Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a precizat că noua formă a legii referendumului va putea fi aplicată peste un an.
Joi seara, premierul Ponta a afirmat că odată cu alegerile prezidențiale de anul viitor poate fi organizat și referendumul pentru revizuirea Constituției, în primul sau al doilea tur de scrutin, deoarece termenul de un an poate fi respectat. El a precizat totodată că, dacă președintele Traian Băsescu va refuza să promulge această lege, actul de promulgare va fi semnat de către președinții celor două Camere ale Parlamentului. „Astăzi (ieri-n.r.) este 14 noiembrie, deci, în mod normal, în maxim 10 zile, chiar dacă abuzează din nou președintele și o ține 10 zile, ar fi 24. Dacă nu o promulgă, au voie să o promulge cei doi președinți ai Camerelor. Dealtfel, s-a mai întâmplat acest lucru, pentru că președintele și-a mai încălcat obligația. S-a întâmplat în 2007, 2008, ca președintele să refuze să își exercite atribuțiile și, atunci, cei doi președinți publică în Monitorul Oficial cu semnătura lor. Există precedente în acest sens, tot cu Traian Băsescu, care refuză practic să respecte decizia Curții Constituționale. E 24, deci asta înseamnă că la anul, pe 24, putem să facem referendum. E foarte strâns calendarul, dar putem să o facem”, a spus Ponta.
Senatorul PSD Ioan Chelaru a declarat anterior că primul tur al alegerilor prezidențiale ar putea avea loc pe 30 noiembrie 2014, simultan cu referendumul pentru revizuirea Constituției. Potrivit acestuia, termenul de un an pentru aplicarea noilor prevederi din Legea referendumului, calculat ca început al său, este extrem de relativ, în raport de momentul în care Curtea motivează și de momentul în care președintele promulgă actul normativ.
