Curtea Constituțională (CC) este așteptată să se pronunțe, marți, în legătură cu sesizarea privind înlăturarea prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de omor, o eventuală admitere a acesteia riscând să blocheze „dosarele Revoluției”, potrivit IICCMER. Prin Legea 27/2012 de modificare și completare a Codului Penal a fost înlăturată prescripția răspunderii penale pentru omor, omor calificat, omor deosebit de grav și infracțiuni intenționate care au avut ca urmare moartea victimei, inclusiv pentru cele în legătură cu care nu s-a împlinit termenul de prescripție la data intrării în vigoare a legii, respectiv martie 2012.
În actul normativ a fost introdusă sintagma „indiferent de data la care au fost comise” pentru imprescriptibilitatea infracțiunilor de genocid, crime contra umanității și de război. Dispoziția prevăzută în articolul 125 alineatul 3 din Codul Penal, așa cum a fost modificat după adoptarea Legii 27/2012, a fost contestată la Curtea Constituțională în 21 decembrie de către Nicolae Junior. Excepția de neconstituționalitate a fost discutată pentru prima dată de Curtea Constituțională în ședința din 24 septembrie 2013, judecătorii constituționali urmând să se pronunțe marți, 15 octombrie.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) consideră că admiterea unei excepții de neconstituționalitate a articolului 125 din Codul Penal privind înlăturarea prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de omor ar putea bloca „dosarele Revoluției”. „Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) își exprimă îngrijorarea privind posibila blocare a «dosarelor Revoluției» ca urmare a soluționării unei excepții de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională a României la data de 15 octombrie 2013”, a arătat, în 9 octombrie, IICCMER, într-un comunicat de presă.
Președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a transmis judecătorilor Curții Constituționale, în 9 octombrie, o scrisoare privind situația care ar fi creată odată cu admiterea excepției de neconstituționalitate a Legii 27/2012. „Această lege sancționează încălcarea dreptulului la viață, cel mai important dintre toate drepturile și libertățile recunoscute ale omului. De aceea, acest act normativ reprezintă o necesitate pentru societatea românească, care încă nu și-a încheiat conturile cu trecutul, inclusiv din perspectiva aflării adevărului cu privire la crimele comise în decembrie 1989. Consolidarea democrației în România este, din punctul nostru de vedere, direct legată de sancționarea crimelor din timpul Revoluției române. Așadar, o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate a Legii 27/2012 ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor”, se arată în scrisoarea semnată de Andrei Muraru.
Legea 27 din 16 martie 2012, pentru modificarea și completarea Codului Penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost publicată în Monitorul Oficial în 20 martie 2012. Actul normativ are implicații inclusiv în ceea ce privește cercetarea și judecarea persoanelor responsabile pentru decesele înregistrate în contextul evenimentelor din decembrie 1989, susține IICCMER. „Consecința ar fi că faptele de la Revoluție pentru care nu se îndeplinise termenul de prescripție în martie 2012 (și care deveniseră astfel imprescriptibile) vor fi prescrise definitiv, deci nu se mai poate atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Toate denunțurile vor fi soluționate prin rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Precizăm că modificarea din 2012 nu are niciun efect asupra faptelor de omor pentru care termenul de prescripție a răspunderii penale era deja împlinit”, a mai arătat IICCMER.
Potrivit IICCMER, România a fost singura ţară din fostul bloc sovietic în care Revoluția din 1989 a înregistrat morţi şi răniţi: peste 1.200 de decese (dintre care peste 900 civili, majoritatea victimelor fiind împușcate) și peste 3.500 de răniți.
