Două treimi din populația activă a județului, aproximativ 110 mii persoane, nu plătește niciun fel de taxe, impozite sau contribuții sociale, arată un raport prezentat, ieri, la Prefectură. Analiza arată că nu există informații despre aproape 110 mii de vrânceni din populația de 340 mii a județului care a fost înregistrată la ultimul referendum. În schimb, 62.649 de vrânceni sunt angajați cu contract de muncă la privat sau la stat, adică 18% din totalul vrâncenilor. Există un raport de unu la trei între populația care plătește taxe și contribuții și cea asistată, indiferent că este vorba de copii, pensionari, șomeri sau beneficiari de ajutor social.
Munca la negru, plecarea la muncă în străinătate au lăsat Vrancea fără muncitori, ingineri, profesori sau doctori, arată un raport prezentat, ieri, la ședința Comisiilor de Dialog Social și a persoanelor vârstnice. Realizat pe baza datelor culese de la diferite instituții ale statului, raportul arată că în Vrancea, practic, nu mai sunt oameni care să plătească taxe și impozite din care să se asigure funcționarea eficientă a statului, dar și o protecție socială cetățenilor. La momentul 2013 s-a ajuns în situația ca, statistic, un angajat cu carte de muncă, indiferent că lucrează la patron sau este funcționar la stat, să asigure prin taxele, impozitele și contribuțiile sociale plătite banii necesari pentru trei persoane asistate, indiferent că este vorba despre copii, pensionari, șomeri sau beneficiari de ajutor social. Mai mult, companiile de stat și instituțiile publice sunt cei mai mari contributori din județ la bugetul de stat prin impozitele pe venit plătite la Fisc, aproape jumătate din încasările realizate provenind de la acestea.
Analiza a arătat că, din cei 340 mii de vrânceni înregistrați la ultimul referendum, sunt angajați cu carte de muncă, în mediul privat, doar 52.036 persoane, cărora li se adaugă 1.200 de practicanți ai profesiilor liberale și 1.938 de persoane fizice autorizate, mici meseriași. Dintre aceștia, 33.261 lucrează în servicii, 20.064 în industrie și construcții și doar 1.849 în agricultură. Angajaților din mediul privat li se adaugă cei 7.475 care lucrează în sectorul public, respectiv funcționari publici, polițiști, magistrați, militari, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Administrația Națională a Penitenciarelor, etc..
În total, cele 62.649 de persoane angajate reprezintă doar 35% din populația activă a județului (177.864 persoane), adică populația cu vârsta între 19 și 60 de ani.
În schimb, despre o treime din populația Vrancei nu se știe nimic și nu există date. Aproape 110 mii de vrânceni, încadrați în populația activă, nu sunt înregistrați și nu plătesc niciun fel de taxe, impozite și contribuții sociale. Nu se știe dacă lucrează la negru, dacă sunt agricultori, sunt plecați la muncă în străinătate. „Nu se știe cu ce se ocupă, unde sunt”, au explicat reprezentanții Prefecturii.
Un angajat la trei persoane asistate
Banii de la bugetul de stat sunt îndreptați în special către copiii sub 19 ani și pensionari. Este un raport de o persoană angajată la trei persoane asistate, respectiv pensionari, șomeri, copii, invalizi. Raportul arată că 78.332 sunt copii cu vârsta mai mică de 19 ani, în vreme ce numărul de pensionari este de 67.668. Tot de la bugetul de stat sunt asigurate indemnizațiile pentru 1.439 de șomeri, 9.144 pensionari de invaliditate, 5.300 de beneficiari ai venitului minim garantat și 7.475 de funcționari din sectorul public.
Patronii cer programe de stimulare din partea statului
Cifrele raportului au stârnit discuții aprinse între câțiva membri ai Comisiilor reunite, ieri, la Prefectură. Reprezentanții pensionarilor au cerut să fie organizate controale și să fie depistate cazurile în care angajatorii plătesc diferite forme de stimulente salariaților pe lângă salariul trecut în cartea de muncă. În replică, inspectorul șef de la ITM a arătat că este o complicitate între patron și angajat care împiedică depistarea acestor cazuri.
Patronii au cerut o implicare mai activă a statului prin stimularea financiară a celor care angajează șomeri, dar și prin organizarea unor cursuri de pregătire profesională în meserii cerute pe piața muncii, precum cele de dogar, tractorist. „Statul să acorde mai multe stimulente pentru angajarea de șomeri decât pentru conferințe și consfătuire”, a afirmat președintele Patronatului IMM-urilor, Ion Roman. În replică, directorul AJOFM, Mariana Voicu, a afirmat că aproximativ 100 de șomeri sunt angajați anual prin programele de stimulare a angajatorilor. De asemenea, reprezentantul UGIR 1903 a cerut ca mediul de afaceri să fie consultat de Guvern atunci când sunt stabilite politicile economice și sunt luate decizii fiscale. „Am dori să fim luați în seamă și noi, ca mediu de afaceri”, a afirmat Nițică Ciubotaru.
RAPORTUL INTEGRAL PREZENTAT LA PREFECTURÄ‚ ÎL PUTEÅ¢I CITI AICI
