„Dacă băiețelul meu cu autism merge la școala de masă, nu va mai fi încadrat în gradul grav de handicap, iar eu nu voi mai putea fi asistentul lui personal”, și-a exprimat îngrijorarea părintele unui copilaș afectat de această boală. „S-a schimbat legea, așa mi s-a spus. Mi se pare o nedreptate, pentru că el are nevoie continuu de prezența mea”, a explicat el. Într-adevăr, printr-un Ordin emis anul trecut de legiuitor, criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de încadrare în grad de handicap a copilului cu tulburări din spectrul autist s-au modificat. Responsabilii cu acest lucru susțin, însă, că frecventarea școlii de masă de către acești copii nu duce, implicit, și la schimbarea gradului de handicap și că totuși, recuperarea lor ar trebui să fie dorința și obiectivul suprem al părinților.
Noile criterii pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii, și în baza cărora se aplică măsurile de protecție specială, au pus pe jar părinții copiilor cu autism. Aceștia sunt îngrijorați de faptul că prichindeii lor, cu precădere cei care după ani lungi de tratamente și terapii de recuperare, au reușit să iasă din „cocon” și să frecventeze, în consecință, grădinițe și școli de masă, nu vor mai beneficia de gradul grav de handicap. Åži, în consecință, nici părinții lor, care le sunt asistenți personali, nu vor mai putea avea această calitate, drept urmare nici salariul aferent nu-l vor mai primi. „Mă apucă groaza și nu știu la ce să mă aștept… Nouă ne expiră certificatul și trebuie să mergem la evaluare… Copilul meu merge la grădiniță normală și am auzit că dacă merge și la școala de masă nu va mai primi gradul grav de handicap. Tare mi-e că vom avea, cu noile criterii, multe surprize… mai ales neplăcute… Dacă ni se mai taie și din acest minim ajutor suntem terminați”, a spus mama unui copil cu autism din Focșani.
Potrivit declarației Silviei Burcă, șeful Serviciului de Evaluare Complexă din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea, într-adevăr, Ordinul nr.726/2012 privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii vine cu noi reglementări. Însă, spune ea, „evaluarea se face pe mai multe criterii și nu există o conexiune neapărată între faptul că un copil cu autism frecventează o școală de masă și gradul de handicap în care va fi încadrat. Acest fapt nu înseamnă neapărat că nu va beneficia de gradul grav, depinde și de medic și de rezultatul celorlalte evaluări care se fac în cazul fiecărui copil”.
154 de copii cu autism în Vrancea
În județul nostru trăiesc 154 de copii diagnosticați cu „tulburare de spectru autist”. Dintre aceștia, 70 sunt sub vârsta școlară, 20 sunt școlarizați în școli de masă, 29 frecventează cursurile Centrului de Educație Incluzivă „Elena Doamna” din Focșani, iar 35 sunt neșcolarizați. Potrivit celor declarate de Silvia Burcă, cu excepția unui copil din cei 154, care este încadrat în gradul accentuat, ceilalți 153 au toți certificate de încadrare în gradul grav de handicap, chiar dacă o parte dintre ei sunt înscriși în învățământul de masă.
Ceea ce a îngrijorat părinții este, însă, Ordinul 762/2012 al Mi-nisterului Sănătății și al Ministerului Muncii, care a intrat în vigoare și în care se arată că „identificarea și aprecierea gradului de handicap se fac prin raportare la Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății, versiunea pentru copii și tineri, adoptată de Organizația Mondială a Sănătății în anul 2007”.
Conform respectivului Ordin, criteriile după care se face încadrarea în grad de handicap a copiilor se referă la capacitatea acestora de a socializa, de a se autoservi și de a se mișca (motor), precum și la limbaj. Pentru încadrarea în gradul ușor, mediu, accentuat sau grav (sever) trebuie să se constate prezența a minimum două dintre cele patru criterii, din care criteriul „Socializare” este obligatoriu.
Criteriile de încadrare în grad de handicap
Astfel, va fi încadrat în gradul grav (sever) copilul la care, la criteriul „socializare” se constată „afectarea calitativă și cantitativă severă a interacțiunii sociale, interacțiune socială limitată în cadrul familiei, interacțiunea cu mediul social exterior familiei este mediată de un adult”. Totodată, absența dezvoltării limbajului (expresiv și receptiv) sau dezvoltarea limbajului cu afectarea rolului de comunicare este un alt criteriu care justifică încadrarea în gradul grav. În ceea ce privește autoservirea, va fi încadrat în gradul grav copilul la care se constată „absența abi-lităților de autoservire sau efectuarea sub supravegherea strictă a unui adult”, iar motor, acesta prezintă „afectarea abilităților motorii fine și grosiere cu prezența stereotipiilor motorii și comportamentale”.
În cazul handicapului accentuat, cele patru criterii au fost stabilite astfel: „socializare: afectarea calitativă și cantitativă accentuată a interacțiunii sociale, cu interacțiune socială posibilă într-un mediu controlat; limbaj: afectarea calitativă și cantitativă a limbajului expresiv și receptiv; autoservire: afectarea calitativă și cantitativă a abilităților de autoservire, cu nevoia de ajutor din partea adultului; motor: afectarea abilităților motorii fine cu prezența stereotipiilor motorii și comportamentale”.
Copilul va fi încadrat în grad de handicap mediu dacă, la evaluare, se va constata că: în privința socializării, prezintă afectarea calitativă moderată a interacțiunii sociale; limbajul expresiv este afectat atât calitativ cât și cantitativ; abilitățile de autoservire sunt și ele afectate, iar motor, copilul prezentând și afectarea abilităților motorii fine, cu prezența stereotipiilor motorii.
Potrivit reglementărilor Ordinului 762, handicapul ușor înseamnă: „socializare: afectarea calitativă ușoară a interacțiunii sociale; limbaj: afectarea calitativă a limbajului expresiv; autoservire: afectarea calitativă a abilităților de autoservire; motor: afectarea abilităților motorii fine”.
„Scopul primordial al familiei ar trebui să fie tocmai recuperarea copilului”
De criteriile de încadrare prezentate mai sus se ține cont în cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare/tulburări de spectru autist, adică: autismul infantil, autismul atipic, sindromul Rhett, altă tulburare de dezintegrare a copilăriei, hiperactivitate asociată cu o întârziere mintală și mișcări stereotipe, sindromul Asperger, alte tulburări invadante ale dezvoltării, tulburări invadante ale dezvoltării fără precizare. În raport cu gradul de afectare a funcționării globale, copiii pot fi încadrați în diferite grade de handicap care se pot schimba, în funcție de rezultatele procesului de recuperare. Părinți ai copiilor cu autism au spus, însă, că ai lor copii, chiar dacă socializează, vorbesc, se autoservesc și se mișcă puțin mai bine în urma terapiilor urmate, nu înseamnă că nu mai sunt bolnavi și că pot rămâne singuri acasă sau în grija unor persoane cu care nu sunt obișnuiți, în timpul cât părinții trebuie să se ducă la serviciu. Asta, în cazul în care își mai pot găsi un loc de muncă, după anii cât au stat acasă, îngrijindu-și micuții.
Contactată de reporterii noștri, Daniela Nicolaș, directorul DGASPC Vrancea, a declarat că într-adevăr, grila de evaluare introdusă de Ordinul 762/2012 are mai mulți itemi, făcând mai facilă diferențierea pe grade de handicap. „Până acum, copiii cu tulburări de spectru autist erau încadrați în gradul grav de handicap. Acum, Ordinul introducând această diferențiere, în funcție de gradul de recuperare a fiecărui copil în parte, apare și diferențierea pe grade de han-dicap a copilului cu autism. Pentru familiile care au în componența lor un copil cu autism și pentru care unul din membrii familiei este angajat ca și asistent personal apare, inevitabil, întrebarea «cine va îngriji copilul dacă eu nu voi mai fi asistent personal și va trebui să merg la serviciu?». Ce trebuie să înțeleagă părinții acestor copii e că toate eforturile lor fizice, psihice și materiale au fost concentrate tocmai pe recuperarea copilului și că odată înregistrate progrese în acest sens, gradul de dependență a copilului față de o altă persoană scade, acesta face față cerințelor vieții de zi cu zi și până la urmă, scopul primordial al familiei este atins. În mod natural, fiecare părinte trebuie să-și dorească pentru copilul lui eliminarea cauzelor care au condus la deținerea unui certificat de handicap”, a subliniat Daniela Nicolaș, directorul DGASPC Vrancea.
