Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită ieri la Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia”, printr-o conferință publică intitulată „Sensul culturii de la Mihai Eminescu la Nichita Stănescu și Constantin Brâncuși”, parte a seriei de conferințe „Atheneum”, inițiate de conducerea Direcției Județene pentru Cultură. „În perioada interbelică, pe această scenă au urcat personalități importante, precum Nichita Stănescu, Mircea Eliade, Cezar Petrescu, Simion Mehedinți. Noi am dori prin aceste conferințe publice să reînnodăm această tradiție, astfel încât focșănenii să aibă privilegiul să se întâlnească cu personalități ale culturii românești actuale”, a spus Florin Micu Iliescu, directorul Direcției. La conferință au participat elevi, cadre didactice, oameni de cultură, dar și simpli focșăneni.
Conferința, susținută de poetul, eseistul și criticul literar Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a scos la lumină amănunte puțin cunoscute din viața celor trei „titani” ai culturii române. Prelegerea a început cu câteva considerații referitoare la viața poetului național, pe care criticul Stănchescu l-a prezentat în calitatea sa de jurnalist, citindu-l chiar pe Eminescu: „Poezia pentru mine a fost un moft din tinerețe. Ce a contat pentru mine a fost jurnalismul”.
Invitatul a spus că Eminescu era considerat unul dintre cei mai temuți jurnaliști din Europa, în vremea în care lucra la ziarul „Timpul” și că personal îl consideră „unul dintre cei mai mari jurnaliști din lume”. „Mihai Eminescu și Avram Iancu mi se par cele mai înalte conștiințe ale noastre. Ar trebui să ne păstrăm cu sfințenie în suflet aceste personalități, pentru că dacă o cultură dispare, piere însuși poporul respectiv”, a spus Laurian Stănchescu. Acesta a dat apoi citire unui articol al său, intitulat „Eminescu și deșertăciunea perfecțiunii”, în care vorbește și despre faptul că pentru prima oară, teoria relativității a fost gândită de Eminescu, în poezia „La Steaua”. „Einstein a spus la un moment dat că a citit această poezie într-una din revistele germane și s-a inspirat din ea în celebra sa teorie a relativității”, a spus criticul.
A urmat prezentarea personalității poetului Nichita Stănescu, pe care, de altfel, criticul Stănchescu l-a cunoscut personal și despre care a scris șapte cărți. Acesta și-a amintit emoția întâlnirii cu marele poet, pe când avea 24 de ani.
Alte amintiri au fost dezvăluite publicului și despre sculptorul Constantin Brâncuși. Acesta a dorit, în anii ’50, să 230 opere de artă, 46 de desene și 1.600 de fotografii, precum și atelierul din Paris Statului Român. Din păcate, într-o ședință a Academiei Române din anul 1951, acesta a fost umilit și refuzat de membri precum Mihail Sadoveanu sau George Călinescu, spunându-i-se că „opera lui e decadentă și nu servește spiritului proletar”, după cum a spus criticul Stănchescu. „Constantin Brâncuși nu și-a cumpărat casă în Paris și nu și-a luat cetățenia franceză decât în ultimul moment, pentru a-și proteja opera, după ce a fost refuzat de Statul Român. El a sperat până la capăt că se va întoarce acasă, în România. El a spus, în ultimele clipe ale vieții: «Mor cu sufletul neîmpăcat că sunt departe de țara mea»”, a relatat Laurian Stănchescu. Criticul literar a stat două zile într-o grevă culturală la Târgu Jiu, acțiune care a făcut parte dintr-un demers de recuperare a operei brâncușiene, care să intre în patrimoniul statului român. La sfârșitul anului trecut, acesta a primit sprijinul premierului Victor Ponta, al Academiei Române și Bisericii Ortodoxe în demersul său cultural.
În cadrul evenimentului de ieri, actrița de origine româno-canadiană Claudia Motea a susținut un recital eminescian. Conferința publică a fost organizată de Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național Vrancea, Ateneul Popular și Uniunea Scriitorilor din România.
