Fostul deputat PDL Alin Trășculescu a fost eliberat din arest aseară, după ce judecătorii Curții de Apel București au admis recursul formulat de acesta împotriva hotărârii de arestare preventivă, luată de Tribunalul București. El este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influență, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceștia provin din trafic de influență.
Potrivit judecătorilor de la Tribunalul București, Trășculescu a fost demascat chiar de complicele său, Marian Valeriu Calotă, arestat în prezent. Potrivit motivării încheierii ședinței prin care s-a dispus arestarea preventivă a lui Alin Trășculescu, Marian Valeriu Calotă a colaborat cu procurorii DNA și a oferit „amănunte și clarificări” în legătură cu implicarea fostului deputat PDL în acest caz. „Instanța apreciază că materialul probator administrat de organele de urmărire penală până la acest moment este suficient pentru a se reține existența în cauză a indiciilor temeinicie cu privire la săvârșirea cel puțin a unora dintre infracțiunile pentru care Parchetul a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului Alin Trășculescu. Aceste declarații ale coinculpatului Calotă lămuresc și coroborează declarațiile date de denunțător cu privire la mecanismul prin care banii rezultați în urma plăților făcute de Sta-tul Român în cadrul proiectelor derulate prin Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii erau redirecționați către diverse alte firme, fiind încheiate contracte neconforme cu rea-litatea, care să creeze aparența unor servicii sau lucrări care ar fi fost anterior prestate, dar care erau de fapt inexistente. Scopul creării acestei aparențe a fost doar acela ca, într-un final, o parte din acest sume să intre în patrimoniul unor persoane fizice, mai precis cei doi inculpați. Aceasta nu înseamnă că toate sumele de bani erau astfel redirecțio-nate sau că toate contractele încheiate erau fictive, ci doar că anumite contracte au fost încheiate doar pentru a se putea justifica efectuarea unor plăți către firma administrată de inculpatul Calotă și de unde, ulterior, anumite sume erau scoase din firmă, în numerar, pentru ca de acești bani să poată beneficia inculpații Calotă și Trășculescu”, se arată în motivarea Tribunalului București.
