Ediția: Miercuri 15 Mai 2024. Nr. 6624
Ediția: Miercuri 15 Mai 2024. Nr. 6624

Librarii… plâng, bibliotecile prosperă


   Pasiunea vrâncenilor de a citi a scăzut, se pare, direct proporțional cu banii din buzunar, cu timpul liber și invers proporțional cu grijile cotidiene. Dacă înainte de Revoluție cartea reprezenta cel mai bun mijloc de evadare din cenușiul vieții reale, după 1990, explozia vizuală, accesul ușor și ieftin către alte mijloace de distracție sau de informare a retezat elanul oamenilor de a „mânca”, vorba românului, „cartea pe pâine”. În schimb, scrisul pe platforma digitală a devenit sport național, fireasca nevoie de exprimare fiind satisfăcută prin exprimări netrecute prin vreun filtru al calității. 

   Care este cea mai recentă carte pe care ai citit-o? Åži când a fost ultima oară când ai preferat să parcurgi pe nerăsuflate un roman, renunțând, de exemplu la un film sau la o oră petrecută pe net? Sunt întrebări la care din ce în ce mai mulți vrânceni nu pot, pur și simplu, răspunde. Pentru că din ce în ce mai mulți nu mai citesc. De ce? Un sondaj făcut printre focșăneni de diferite vârste a scos la iveală fel de fel de motivații. „Când să mai citesc dacă lucrez 12 ore pe zi? Când ajung acasă mă așteaptă copiii, spălatul, gătitul… Mai citesc din când în când câte un ziar sau în pauza de masă câte o revistă, că mai aduc fetele. Că seara cad de oboseală, de abia aștept să mă bag în pat și să dau drumul la televizor”, a arătat Viorica Radu, de 38 de ani, confecționeră din Focșani.
   Femeia a explicat că nu doar lipsa de timp o îndepărtează de cărți, dar și prețul acestora, pur și simplu inaccesibil unui om care trăiește dintr-o leafă de 800 lei lunar. „Cărțile sunt foarte scumpe, nu-mi permit să dau 40 sau 50 de lei pe un roman, când din banii ăia avem asigurată mâncarea pe două zile. Copiii mei sunt elevi și le trebuie cărți, dar i-am înscris la Bibliotecă și așa am rezolvat problema. Ei au timp să meargă să și le ia, eu dacă aș vrea să fac același lucru nu aș avea timp”, a explicat Viorica.
   Dacă epoca în care trăim este catalogată ca fiind cea a vitezei, atunci, cel puțin aparent, timpul destinat lecturii pare a fi apanajul pensionarilor. „Am acasă o mică bibliotecă, dar toate cărțile le-am cumpărat pe vremea comunismului. Prețul lor era, atunci, aproape simbolic. Acum nu te mai apropii… Åži cum am citit toate cărțile de acasă, și altele nu avem cum să ne mai cumpărăm din pensii, ne ducem la Bibliotecă din când în când. Mai des citim ziarele, nevastă-mea câte o revistă… Când cumpărăm, noi le împrumutăm și celor din cercul nostru de cunoștințe. Când au ei, ne dau și nouă… Åži tot așa. Astea-s vremurile”, a spus Nicolae Costea, de 68 de ani, din Focșani.
   Cum românul e foarte sensibil totuși la impresia pe care o face altora, sunt și persoane care cumpără cărți care se vând săptămânal cu ziare, numai așa, ca să facă impresie musafirilor. „Au coperți frumoase, sunt și ieftine și dau bine așezate în bibliotecă. Arată altfel camera. N-am timp să le citesc acuma, le-am lăsat în folie să nu se așeze praful în ele. O să vină și vremea să le citesc, dar acum le cumpăr, vă spun sincer, pentru decor”, a explicat, râzând, Mariana Tarsău, de 29 de ani, din Adjud.

Librăriilor le-au scăzut vânzările, Biblioteca tot mai plină

   Patroana unei librării din Focșani ne-a spus că criza se re¬ simte puternic în afacerea pe care o conduce. Creșterea constantă a prețurilor cărților a împuținat cumpărătorii, chiar și pe cei pasionați de lectură, aceștia încercând să se adapteze la variante mai puțin costisitoare pentru a-și satisface nevoia de a citi. „Apariția librăriilor digitale și a e-readerelor este încă o posibilă cauză a scăderii vânzărilor cărților clasice. Costurile de producție ale unei cărți digitale sunt mult mai scăzute, astfel încât prețul unei astfel de cărți poate fi și cu o treime mai mic decât cel al unei cărți tipărite. În plus, pe e-readere se poate păstra nu una, ci o întreagă bibliotecă. Totuși, pot spune că oamenii nu mai citesc așa cum se citea înainte. Am observat că cei mai mulți cumpărători pe care îi avem sunt femei, dar și acestea cumpără mai mult cărți pentru copii. De asemenea, printre cele mai bine vândute cărți sunt cele de psihologie motivațională, cele religioase, urmate de romanele polițiste și romanele de dragoste. Toate acestea, bineînțeles după manualele școlare”, a declarat patroana de librărie.
   În timp ce librăriile duc lipsă de clienți, secțiile Bibliotecii Județene „Duiliu Zamfirescu” sunt tot mai vizitate. „Biblioteca împrumută gratuit locuitorilor municipiului Focșani, cât și tuturor locuitorilor din întreg județul Vrancea. De la începutul anului s-au înscris la bibliotecă 4.513 utilizatori, din care 1.167 s-au înscris pentru prima dată. În primul semestru al anului 2012 s-au înregistrat aproximativ 42.000 de vizite la toate secțiile de împrumut la domiciliu, la sălile de lectură și multimedia. S-au împrumutat din colecțiile bibliotecii 65.000 cărți, (preponderent cărți din programa școlară și beletristică), din care 10.000 publicații pentru copii. La Secția Împrumut la domiciliu adulți au fost înregistrate 14.738 vizite și s-au împrumutat 22.810 documente. La Secția pentru copii și tineret au fost înregistrate 9.765 vizite și s-au împrumutat 12.230 cărți, în timp ce la Sala de lectură frecvența a fost de 2.825, fiind consultate 8.335 documente. De asemenea, au fost consultate, în primul semestru, 18.120 periodice, din care 100 periodice electronice (legislație), iar frecvența înregistrată la Sala periodice în această perioadă a fost 2.493 vizite”, a detaliat Maria Cristina Olaru, purtătorul de cuvânt al Bibliotecii Județene.

De ce nu mai cumpără oamenii cărți?

   Piața de carte din România se află, potrivit statisticilor, pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Printre principalele cauze pentru care românii nici nu mai cumpără cărți, nici nu le mai citesc, specialiștii spun că se numără atât prețul, care în raport cu nivelul salarizării este deseori prohibitiv, cât și explozia tehnologiei. Aceasta a permis accesul ieftin și facil către internet, jocuri PC, televiziune prin cablu cu zeci de canale, gadgeturi performante. Nu în ultimul rând, celebrul motor de căutare Google oferă orice informație doar cu un click, făcând inutilă consultarea, de exemplu, a dicționarelor, albumelor de artă, enciclopediilor, atlaselor, lucrărilor științifice tipărite, etc.
   Culmea, deși nu citesc, 91% dintre români sunt absolut convinși că lectura e foarte importantă în dezvoltarea personală, reiese dintr-un studiu IRES.

Cititul e demodat… scrisul, la modă!

   Studiile arată că în rândul adolescenților în general, cititul este considerat… demodat! Mai mult, unii se feresc să recunoască plăcerea de a citi, numai pentru a nu fi catalogați drept „tocilari”. Obișnuiți să primească pe loc informația, prin Internet, adolescenții consideră cititul o pierdere prea mare de timp. Iar după ce termină liceul, foarte puțini mai aleg să se delecteze cu o carte. Unii își transmit gândurile, frustrările, părerile, adunate în articole mai mult sau mai puțin reușite, pe bloguri, devenind „scriitori” care… au sărit peste etapa de cititori de literatură adevărată.
   Lipsa de lectură este trădată de greșelile de ortografie și mai ales de exprimare, scuzate de cei în cauză prin viteza cu care trebuie să circule informația, concurența on-line fiind acerbă. Prea puțini mai calcă în săli de lectură sau librării, însă toți sunt zilnic activi pe Facebook, Twitter, e-mail, messenger, chat, platforme digitale care tind să înlocuiască relaționarea față în față a indivizilor…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?