Cântăreața de muzică populară Daniela Condurache va fi cap de afiș la Festivalul folcloric „Poiana Negari 2012”, ce se va desfășura în comuna Jitia, „Între Râmnice”. Manifestarea cultural artistică, ajunsă la cea de-a 45-a ediție, va avea loc duminică, începând cu ora 12.00.
Festivalul va fi deschis de primarul localității Ion Gheorghiță, împreună cu viceprimarul Sorin Pantelimon, după care vor evolua ansamblurile folclorice de la Paltin, Năruja, Nereju, Reghiu și Vrâncioaia. Ulterior, pe scenă va urca Ansamblul Profesionit „Å¢ara Vrancei”, după care în jurul orei 16.00 este așteptată să ofere un regal muzical artista de muzică populară Daniela Condurache. După aceasta, vor evolua artiști populari și ansambluri de pe Valea Râmnicului, adevărați păstrători ai tradiției și meșteșugului neamului românesc din zona subcarpaților de curbură.
Festivalul Folclorului Vrâncean „Poiana Negari”, din comuna Jitia, nu face altceva decât să evidențieze și să promoveze tradițiile populare de pe Valea Râmnicului, din județele Vrancea și Buzău. An de an, pe scena festivalului au urcat zeci de artiști, atât profesioniști cât și amatori, aparținând căminelor culturale. „Noi am fi dorit ca acest festival să se desfășoare pe 12 august, însă din cauza unor probleme de natură tehnică a fost amânat cu o săptămână. Prin urmare, festivalul de la Jitia de anul acesta se va ține tot în acel loc, însă pe data de 19 august. Am fi dorit să nu ne suprapunem cu festivalul de la Lacuri din comuna Bisoca din Buzău, însă acest lucru nu a fost posibil”, a spus Ion Gheorghiță, primarul comunei Jitia.
Dans popular moștenit de la daci
Depresiunea „Între Râmnice”, situată pe cursul superior al râului Râmnicu Sărat, este o zonă de interferență a celor trei provincii istorice românești: Moldova, Transilvania și Å¢ara Românească, ce aparține zonei etnografice a Râmnicului Sărat, regiunea Muntenia. Administrativ, depresiunea „Între Râmnice” se împarte între comunele Jitia și Vintileasca din județul Vrancea și comuna Bisoca din județul Buzău. Oamenii acestor locuri au păstrat o identitate culturală proprie, bine delimitată, asigurată de coordonatele spirituale ale poporului român: credința, limba, folclorul cu obiceiurile și tradițiile specifice, care dăinuiesc de veacuri.
Elementele de influență care au pătruns în acest spațiu, din zonele etnografice vecine, respectiv Covasna, Vrancea și Buzău, au fost asimilate și integrate în creația populară proprie. Aceste evenimente culturale contribuie la perpetuarea portului și dansului popular din acest spațiu mioritic. Ele se desfășoară sub forma unor sărbători câmpenești, într-un cadru natural și peisagistic deosebit, alături de activitățile comerciale specifice. Pe scenă evoluează soliști de muzică populară și formații de dansuri tradiționale din comunele menționate, dar și invitați din alte localități.
Întodeauna, organizatorii au grijă să aducă invitați speciali, dintre numele consacrate ale folclorului național românesc. La aceste manifestări se remarcă costumul popular, numit aici național, foarte apreciat de specialiștii etnografi. Acesta este confecționat în totalitate cu materiale obținute în gospodăria proprie, de către femeile satelor. Toate etapele prin care se obțin aceste bijuterii vestimentare se desfășoară manual, cu ustensile mai mult sau mai puțin evoluate. „În ce privește dansurile și cântecele populare, putem afirma cu certitudine că în această zonă s-au păstrat versiuni folclorice păstorești primitive, de o valoare estetică superioară. Amintim aici ansamblul «Dorul Ciobănașului» din Vintileasca, care deține un repertoriu valoros, ansamblul «Chindia», din Jitia, pe artista populară Alina Banu din satul Cerbu, neîntrecută interpretă a doinelor și baladelor locale, precum și piesa de rezistență a întregii zone etnografice Râmnicu Sărat, formația de dansuri bărbătești «Brâul de la Jitia». Acest dans popular, pe care îl moștenim de la strămoșii noștri daci, poate oricând să concureze pe scenele internaționale cu «Dansul Călușarilor» sau «Kazaciok-ul». Festivalurile folclorice de pe Valea Râmnicului Sărat, merită toată grija și sprijinul autorităților locale și centrale. Ele oglindesc modul de gândire și de comportament a comunității noastre. De aceea, ele trebuie să fie păstrate, cunoscute și respectate, ca orice document care ne atestă originea”, a spus viceprimarul comunei Jitia, Sorin Pantelimon.
