Chimica Mărășești, cândva simbol al orașului, reînvie din propria cenușă. Matei Ionel Filimon, un om de afaceri din Onești, județul Bacău, vrea să deschidă o bază de producție a pesticidelor. Mai exact, fungicide, precizează el, folosite în pomicultură, viticultură și legumicultură. Filimon afirmă că a investit opt sute de mii de euro, obținuți prin finanțare europeană. Unii locuitori se tem însă că noua fabrică va polua mediul, iar în zonă ar putea apărea ploi acide. De altfel, în actele care autorizează noua investiție, cuvântul „pesticide” apare și dispare, iar responsabilii de la Mediu și Primăria Mărășești nu au explicații pentru asta.
Vrancea are și ea o Roșia Montană. Se numește Mărășești. Un investitor a obținut 792.837 euro, în urma unui proiect depus la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est care a fost aprobat pentru finanțare prin Programul Operațional Regional, AXA PRIORITARÄ‚ 4/Domeniul Major de intervenție 4.3- Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor. Proiectul s-a numit „Achiziții utilaje pentru fabricarea de pesticide și alte produse agrochimice”. Societatea Mifalchim Group aparține unui om de afaceri din Onești, județul Bacău, Matei Ionel Filimon. Instituțiile de mediu au fost sesizate de o localnică, în pri-vința impactului negativ asupra mediului și inclusiv asupra sănătății oamenilor pe care l-ar putea avea noua fa-brică.. „Așa cum a fost ea gândită, funcționarea acestei fabrici nu elimină complet riscurile poluării mediului, implicit a apei noastre potabile. Sulful va fi el adus ca bulgări, dar din producție vor ieși deșeuri vâscoase ca o «zeamă» care va fi uscată afară, pe beton, acoperită doar cu niște tablă cutată. Dacă bate vântul și mai și plouă, să vezi ploi acide… Ca pe vremea lui Ceaușescu”, ne-a declarat Doina Marcu, una dintre localnicele de dincolo de Drumul European. În apropierea bazei de producție se găsesc aproximativ 25 de case, iar unii dintre locuitori se tem că ar putea fi afectați de activitatea Mifalchim Group, prin contaminarea pânzei freatice.
Proiectul „Modernizare bază de producție pesticide, construire șopron, platforme betonate și gard împrejmuire” este ambițios. Asta pentru că va da pieței agricole vrâncene în jur de 200 de tone/lună de substanțe ca sulf industrial și fitile de sulf, sulfat de cupru pentru zeama bordeleză sau polisulfură de calciu pentru tratamente fitosanitare în viticultură, pomicultură și legumicultură. „La nivelul Ministerului Agriculturii toți producătorii care vehiculează astfel de produse trebuie să fie înregistrați. Pesticidul este un complex de activitate. Practic, produsele noastre se numesc fungicide și sunt acele produse care au un segment limitat de tratament. Noi fabricăm fungicide pe bază de sulf și captan și cupru care merg în zona pomiculturii, legumiculturii și viticulturii. Acesta este și un motiv pentru care am venit în Vrancea”, ne-a declarat Matei Filimon. El susține că lucrează de mult timp cu județul Vrancea și că prețurile pe care le practică sunt mult mai mici decât cele din străinătate. „Când a început demolarea la Mărășești, mi se rupea inima când vedeam cum toată lumea dărâmă. Am luat și eu o structură de beton și am început să reconstruiesc și am adus-o în stadiul în care este acum„, ne-a spus administratorul.
Matei Ionel Filimon promite 20 de locuri de muncă, pentru început.
Expunerea la concentrații mari de pesticide este cancerigenă
În ședința Comisiei de Analiză Tehnică din data de 1 martie 2012, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Vrancea a aprobat și supus dezbaterii opiniei publice etapa de încadrare în vederea eliberării ulterioare a acordului de mediu. În decizia APM de încadrare a proiectului se arată însă că nu este necesar un studiu de impact asupra me-diului. Tot în decizia de încadrare se arată că din procesul de producție nu rezultă ape uzate industriale, ci ape uzate menajere, care vor fi preluate printr-o conductă din PVC și vehiculate către un bazin etanș vidanjabil. Fabrica va produce pe cei 4.622 de metri pătrați maxim 1.200 de tone/an de produse pe bază de pulberi, 30 de tone/an de sulf industrial și fitile de sulf, 60 de tone/an de sulfat de cupru și 100 de tone/an de polisulfură de calciu.
Sulful, ca praf în aerul respirat este aducător de boli cronice de plămâni, astm bronșic mai ales la copii și persoane vârstnice. De asemenea, dioxidul de sulf nu se vede, dar lasă un gust amărui, cu un miros pătrunzător care irită ochii și căile respiratorii. Expunerea la concentrații mari de pesticide este cancerigenă și poate provoca afecțiuni digestive, hepatice și ale sistemului nervos central. „Sulful este folosit ca dezinfectant pentru butoaiele de vin, sulfatul de cupru se găsește pe frunzele sau pe bobițele de struguri, acele pete albe. Sunt produse care, la prima vedere, se utilizează în agricultură. Important este modul în care se lucrează cu ele și se respectă niște norme. Excesul de substanțe poate dăuna. Important este să nu se folosească în exces”, ne-a declarat profesoara de chimie, Alina Măiereanu, directorul Colegiului Național „Al. I. Cuza”.
Uite pesticidul, nu e pesticidul
Certificatul de urbanism eliberat anul trecut de Primăria Mărășești este pentru „modernizare bază de producție pesticide”. În schimb, într-un răspuns din data de 23 ianuarie a.c., aceeași Primărie Mărășești arată că Mifalchim Group a cerut certificat de urbanism pentru „Modernizare bază de producție, construire șopron, platforme betonate și împrejmuire”. Lipsește deci cuvântul „pesticide”. Același lucru se întâmplă și la APM. Pe site-ul Agenției, proiectul se numește „Modernizare bază de producție, construire șopron…”. Åži de aici lipsește cuvântul cu pricina, care apare abia câteva paragrafe mai jos. Într-o adresă a APM din 17 ianuarie apare clar cuvântul „pesticide”, chiar în denumirea proiectului. Însuși administratorul Mifalchim Group, Matei Ionel Filimon spune că denumirea proiectului său conține cuvântul „pesticide”.
Conducerile Primăriei Mărășești și APM Vrancea nu au explicații clare. Primarul orașului, Constantin Vlase a recunoscut că documentele oficiale au cuvinte lipsă. „Nu știu de ce lipsește acest cuvânt, dar o să verific. Pe mine mă deranjează faptul că ne legăm de un cuvânt. Nu știu de ce tocmai acest cuvânt. Habar nu am”, ne-a declarat Vlase. Nici Felician Pascaru, șeful Serviciului de Urbanism, nu a reușit să explice lipsa cuvântului. „Mifalchim a cerut modernizare bază de producție pesticide. În realitate, în teren, nu era bază de producție pesticide, era o bază de producție și din cauza asta nu am putut emite certificatul cu pesticide”, ne-a spus șeful de la Urbanism. Cu toate acestea, în certificatul din 2011 scrie Modernizare bază de producție pesticide.
Directorul APM Vrancea, Paul Giurcă a rămas pe gânduri când a văzut cum apar și dispar cuvintele. „Proiectul nu este pus în operă. Recunosc faptul că este o greșeală”, ne-a declarat directorul Protecției Mediului. El ne-a mai precizat că în perioada în care a fost formulat răspunsul era în concediu de odihnă.
Localnicii se bucură că au unde munci
Mifalchim a obținut între timp toate documentele necesare și așteaptă obținerea Autorizației de Mediu. Ba mai mult decât atât, Consiliul Local Mărășești a aprobat și transmiterea în folosință gratuită a unor suprafețe de teren în scopul alimentării cu energie electrică.
Nici administratorul societății, Matei Ionel Fi-limon nu a pierdut timpul și a amenajat locul, a turnat platformele betonate, a adus utilajele, a construit șopronul și a angajat oameni. Unii dintre ei au renunțat între timp, alții vor să se angajeze. „Åžtiu că s-a construit o fabrică de pesticide aici. Nu cunosc prea multe. Am înțeles că e făcută cu fonduri europene. Eu am lucrat acolo în ianuarie și fe-bruarie și am plecat pentru că nu mi-a convenit. Nu au dat drumul la producție”, ne-a declarat Ciprian Andronic.
Localnicii nu sunt foarte bine informați cu privire la noua fabrică din orașul lor, dar dacă sunt locuri de muncă, merită încercat. „Am fost de două ori în octombrie anul trecut, ca să mă angajez. Mi-au zis să mai revin pentru că nu e încă pe flux. Am înțeles că este vorba de pesticide, insecticide. Eu am mai lucrat în mediul toxic. Nu prea mă tem”, ne-a spus Liviu Gaiță.
Åži fratele lui a auzit de noua Chimica Mărășești. „Deocamdată așteptăm după 1 aprilie, poate îi dă drumul. Åži înainte a fost poluare când era Chimica. Adevărul că este poluare”, ne-a declarat Costică Gaiță.
Cu toate că proiectul trebuie publicat pe site-ul APM, la Primăria Mărășești și la sediul societății Mifalchim, localnicii par neinformați.
Birocrația a amânat inaugurarea
Administratorul Mifalchim ne-a spus că a încercat să inaugureze fabrica de pesticide înainte de Cră-ciun, însă din cauza birocrației, data a fost amânată. „Cred că din neatenția lor (n.r. APM și Primăria Mărășești) nu apare și pesticide. Eu chiar rămân surprins de ce aud. Acesta este un obiect de activitate care nu poate trece neobservat, este un obiect de activitate pretențios. Cred că este o omisiune”, ne-a spus Matei Ionel Filimon. El susține că ar fi trebuit să obțină avizele mai ușor și asta pentru că activitatea sa nu generează poluare peste plafonul impus de autoritatea de mediu, dar și pentru faptul că pe acel teren a funcționat Chimica Mărășești și terenul este deja afectat. „Am pretenția ca, dacă am intrat pe structură industrială, să nu am probleme”, susține Matei Filimon. Patronul ar vrea să ajungă și peste hotare cu produsele sale.
