Stresul oxidativ nu este o boală. Se produce în momentul în care disponibilitatea antioxidanților din corp este insuficiență pentru a manipula și a neutraliza radicalii liberi de diferite tipuri. Rezultatul produs este reprezentat de daune la nivelul celulelor, daune care pot conduce la mutații celulare, defalcare de țesuturi și compromis imunitar. Radicalii liberi sunt molecule instabile ce interacționează rapid și agresiv cu alte molecule din corpurile noastre, creând celule anormale. Deși poate părea surprinzător, radicalii liberi sunt implicați și ei în multe din funcțiile celulare. Celulele albe din sânge utilizează radicalii liberi pentru a ataca și pentru a distruge bacteriile, virușii și celulele infectate. La fel, acțiunile de detoxifiere a ficatului au nevoie de radicali liberi. Cu toate că radicalii liberi au funcții utile în organism, în condiții controlate, aceștia pot deteriora celulele dacă sunt lăsați necontrolați. Radicalii liberi distrug membranele celulare, enzimele și ADN-ul; pe lângă acestea, ei accelerează dezvoltarea mai multor boli de inimă. Prin procesul de dezintoxicare sau de descompunere, radicalii liberi eliberează în corpul nostru diferiți compuși chimici. Surse majore de alimentare a radicalilor liberi sunt chimic modificate, precum uleiurile vegetale și cele încălzite la temperaturi foarte ridicate. Cu toate acestea, organismul nostru are un sistem sofisticat de a controla și neutraliza radicalii liberi. Antioxidanții principali sunt vitaminele A, E și C, beta-carotenul, glutation-ul, bioflavonoidele, seleniul, zincul, CoQ10 (ubiquinone) și diverse produse fito-chimice din plante și alimentație. Antioxidanții biochimici curață radicalii liberi și inhibă formarea acestora în interiorul corpului.
Ceaiul verde este bogat în polifenoli, antioxidanți puternici ce ajută la lupta împotriva cancerului. De asemenea, melatonină, un hormon produs de glanda pineală, este un pu-ternic antioxidant. Colesterolul produs de ficat este tot un antioxidant major pe care organismul îl utilizează pentru a repara vasele de sânge dete-riorate. Cele mai bune surse alimentare pentru acizii grași polinesaturati sunt peștele, uleiul de în, uleiul de susan, uleiul de nuc și legumele cu frunze ce au o culoare verde închis. Slaba nutriție contribuie și ea la stresul oxidativ. În momentul în care organismul nu este alimentat cum trebuie, toate sistemele sale au de suferit.
Radicalii liberi mai sunt elibe-rați în corp și de coloranții alimentari artificiali, de conservanții din produsele alimentare prelucrate, de alcool, tutun, apa potabilă clorurată, pesticide, radiații, metale grele (cadmiu și plumb), produse chimice asortate (urme de solvent găsit în produsele alimentare prelucrate și de hidrocarburi aromatice – benzen și naftalină). Chiar și stresul de ordin psihologic și emoțional poate contribui la stresul oxidativ. Atunci când organismul este stresat, acesta produce anumiți hormoni care generează radicali liberi.
Studiile au arătat că antioxidanții funcționează cel mai bine combinați.
Un prim pas în tratarea stresului oxidativ ar fi o dietă sănătoasă care ar trebui să includă multe produse alimentare și plante bogate în antioxidanți.
Cu toții suntem expuși la surse de radicali liberi. Pentru a nu ne confrunta cu agravarea unor probleme de sănătate provocate de viața stresantă de zi cu zi și poluarea din atmosferă, ar trebui să evităm cât mai mult toxinele și să ne îmbunătățim alimentația cu alimente ce conțin antioxidanți.
