Acuzată de plagiat, Fundația Plăcintei a modificat site-ul proiectului „Vrancea – cultură, tradiție și folclor” pe care erau postate imagini și texte copiate fără respectarea legii dreptului de autor. Modificările au fost făcute abia după ce „Monitorul de Vrancea” a publicat două articole în care dezvăluia că informațiile despre obiceiurile din Dumitrești au fost copiate ad litteram de pe un site realizat de profesorul Marian Găloiu din Dumitrești.
Pentru a scăpa de plata unor despăgubiri financiare conside-rabile pentru încălcarea drepturilor de autor, fundația senatorului second hand Sorina Plăcintă a modificat site-ul proiectului „Vrancea – cultură, tradiție și folclor”. Modificarea site-ului a avut loc la o zi după prezentarea în „Monitorul de Vrancea” a acuzațiilor aduse de profesorul Marian Găloiu din Dumitrești referitoare la furtul de imagini și texte referitoare la obiceiurile din zonă. Dispariția de pe site-ul proiectului a informațiilor menționate nu face decât să confirme plagiatul „specialiștilor” de la Fundația Zi Deschisă a senatorului second hand Sorina Plăcintă care au crezut că nimeni nu va băga de seamă. Aceștia au copiat pur și simplu informații de pe site-ul dumitrești.ro pe care le-au postat pe site-ul proiectului finanțat din fonduri europene. De remarcat că bugetul alocat pentru realizarea site-ului se ridica la 25 mii lei, adică 250 milioane lei vechi. O sumă considerabilă în condițiile în care un site de prezentare este realizat cu câteva sute de euro.
Reamintim că profesorul Marian Găloiu a aflat despre plagiatul oamenilor lui Plăcintă când a citit articolul din „Monitorul de Vrancea” referitor la afacerile cu bani europeni pentru promovarea de la Vintileasca. El a declarat că una dintre fotografiile publicate pe site-ul proiectului era realizată în 1998, la o nuntă. „În una dintre fotografii apar eu, la o nuntă din comună iar cealaltă este făcută de mine. Nu este corect ce au făcut iar acum vreau să discut cu un avocat pentru a vedea ce trebuie să fac, cum îi pot da în judecată”, a precizat profesorul din Dumitrești.
Plăcintă confundă Å¢ara Vrancei
Nu este singura gafă făcută de specialiștii Fundației. În clipul de promovare se vorbește despre Å¢ara Vrancei, situată la izvoarele Râmnicului în condițiile în care, istoric, Vrancea arhaică este localizată în cealaltă parte a județului, de la Vidra spre Tul-nici, Soveja. Tradițiile din Vintileasca, situată pe Valea Râmnicului, nu trebuie confundate cu tradițiile din Å¢ara Vrancei.
Ofuscată că am îndrăznit să criticăm greșelile publicate, se-natorul second hand a folosit criterii geografice și a confundat unitatea administrativ teritorială județul Vrancea cu Å¢ara Vrancei. Însă, încă din 1938, în Enciclopedia României, profesorul Dimitrie Gusti preciza că Å¢ara Vrancei este o regiune închegată, fără prea mari legături cu restul județului Putna de atunci, parte a actualului județ Vrancea. „Vrancea este o cetate naturală de sine stătătoare, complet izolată față de vecinii ei : de o parte munții înalți, de alta, dealuri. Între aceste ziduri naturale, la mijloc, stau înghesuite și ascunse, satele străvechi ale Vrancei”, arată Dimitri Gusti. De altfel, forma de organizare specifică Å¢ării Vrancei este obștea, care încă se regăsește în aceste sate străvechi.
Potrivit legendei, sate vrâncene au fost întemeiate de cei șapte feciori ai Tudorei Vrâncioaia, care au primit cei șapte munți ai Vrancei de la Åžtefan cel Mare. Aici s-au întemeiat satele Negrilești, Tulnici, Păulești, Spinești, Bârsești, Nereju și Năruja.
Turism într-o comună fără hoteluri și pensiuni
Reamintim că „Monitorul de Vrancea” a arătat, marți, că proiectul „Vrancea – cultură, tradiție și folclor” a fost aprobat de autoritățile din Autoritatea de Management deși nu erau respectate criterii minime din Ghidul solicitantului. Mai mult, ulterior chiar senatorul second hand confirmă indirect că nu au fost respectate criterii din Ghidul Solicitantului. „Nu are nici o vină Fundația „Zi deschisă” că în zona Vintileasca nu sunt hoteluri sau drumuri necorespunzătoare. Sau că nu există un turism organizat, cu hoteluri, restaurante etc.”, spune senatorul pe blogul personal. Ce nu spune Plăcintă este că la evaluarea unui proiect de promovare turistică trebuie prezentate statistici clare cu turiștii care vizitează zona, înregistrați la pensiuni sau hoteluri. Chiar dacă o zonă este superbă, autoritățile europene impun asemenea condiții tocmai pentru ca fondurile structurale să nu fie risipite pe diferite golănii făcute de solicitanți iar proiectele să aibă ca efect creșterea numărului de turiști. Ori, dacă nu există pensiuni, hoteluri, rămâne întrebarea cum au fost realizate statisticile cu turiștii care vizitează Vintileasca ? În aceste condiții rămâne un mister cum de a fost punctat acest proiect la criteriul obligatoriu privind „dezvoltarea și consolidarea turismului intern, creșterea numărului de turiști, crearea de noi locuri de muncă”. În mod normal, acest proiect trebuia respins și nu finanțat cu aproape un milion de lei, adică zece miliarde lei vechi
