Formarea regiunilor nu se poate face fără modificarea Constituției, cum vrea PDL, doar prin desființarea județelor și fără să se țină cont de voința locuitorilor acestora. Președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, a declarat că formarea unei entități regionale se poate face doar prin modificarea Constituției și nu printr-o „șmecherie care să păcălească textul constituțional”. „În nicio țară din Europa civilizată nu au fost desființate departamentele, provinciile sau județele pentru înființarea de regiuni”, a afirmat Marian Oprișan. În plus, pentru a forma regiunile este nevoie de competențe regionale, de o restructurare a aparatului central de stat, iar puterea trebuie adusă lângă cetățean și nu păstrată la București.
Președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, a declarat că formarea regiunilor nu se poate face cu încălcarea Constituției, prin desființarea județelor și fără să se țină cont de voința locuitorilor acestora. Åžeful adminstrației județene a explicat că sunt niște „povești” declarațiile factorilor iresponsabili din guvernul României și a președintelui Traian Bă-sescu referitoare la capa-citatea de a atrage fonduri europene a administra-țiilor publice locale prin care se încearcă justificarea desființării județelor. Adevărul, arată Marian Oprișan, este că județul Vrancea are proiecte semnate și finanțate de Comisia Europeană de circa 260 milioane euro. Președintele Consiliului Județean a precizat că în nicio țară din Europa civilizată nu au fost desființate departamentele, provinciile sau județele pentru înființarea de regiuni. În plus, formarea unei entități regionale se poate face doar prin modificarea Constituției.
„Nicăieri în Europa ci-vilizată, nivelul doi, provincial, județean, departamental nu a fost desființat. Iar în contextul de care vorbim, avem nevoie de a treia entitate, entitatea regională. Ca să realizezi entitatea regio-nală este absolut obligatoriu să modificăm Constituția țării. Nu să facem o șmecherie care să păcălească actualul text constituțional, actuala lege fundamentală a sta-tului român în interesul unuia sau altuia din partidele aflate la putere”, a afirmat Marian Oprișan.
Puterea trebuie adusă lângă cetățean
Mai mult, pentru a forma regiunile este nevoie de competențe regionale și de o restructurare a aparatului central de stat. La fel ca în țările Uniunii Europene, guvernul de la București trebuie să se ocupe doar de strategie, reformă și control. Astfel, puterea trebuie adusă lângă cetățean și nu păstrată la București.
„Raportul dintre admi-nistrația centrală și admi-nistrația locală, ca număr de personal, este, în lumea civilizată, mă refer la Franța, Italia, Germania, Spania, de o treime admi-nistrația centrală și două treimi administrația locală. Astăzi, în România domnului Boc și a PDL, raportul între administrația centrală și administrația locală este de două treimi administrația centrală și doar o treime administrația locală. Este nevoie de o restructurare puternică a aparatului central creând nivelul regional, lăsând guvernul doar cu strategie, reformă și control. Åži evident, inversarea raporturilor între adminstrația centrală și administrația locală ca număr de personal”, a afirmat președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan.
Cetățenii sunt împotriva desființării județului Vrancea
Marian Oprișan a declarat că vor continua procedurile referitoare la organizarea referendumului privind consultarea cetățenilor cu privire la oportunitatea modificării limitelor teritoriale ale județului Vrancea. „Cetățenii sunt puternic împotriva desființării județului Vrancea”, a afirmat președintele Consiliului Județean, precizând că investițiile în județul Vrancea nu s-ar fi putut realiza dacă nu ar fi existat unitatea adminstrativ teritorială județul Vrancea. Oprișan a calificat ca „povești de adormit copiii” afirmații precum cea conform căreia funcționarii dintr-un județ mai mare, cu capitala la 100, 200, 300 de kilometri, se vor gândi cum va trebui să fie modernizată infrastructura privind calitatea vieții cetățenilor județului Vrancea. „Am avut o tristă experiență legată din punct de vedere administrativ cu regiunea Galați, atât cât a funcționat regiunea Galați. Vă aduc aminte că s-a întâmplat un singur lucru, respectiv decalajele economico-sociale între Galați și Vrancea s-au mărit extraordinar de mult. Galațiul s-a dezvoltat, iar Vrancea din contra, a mers în jos, nu în sus”, a precizat șeful administrației județene.
„Cetățenii trebuie consultați pentru orice modificare a limitelor teritoriale”
Reamintim că, săptămâna trecută, Secția de Contencios Administrativ Fiscal a Tribunalului Vrancea, a respins ca neîntemeiată solicitarea Instituției Prefectului de anulare a hotărârii privind organizarea unui referendum cu privire la oportunitatea modificării limitelor teritoriale ale județului Vrancea. În motivarea instanței se arată că inclusiv Carta Europeană a Autonomiei Locale, ratificată și de România, prin Legea 119/1997, definește principiul autonomiei locale ca reprezentând dreptul și capacitatea efectivă a autorităților locale de a soluționa și gestiona în nume propriu, în interesul populației locale, o parte a treburilor publice.
„Conform art. 5, alin. 2 din Carta Europeană a Autonomiei Locale pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colecti-vitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum acolo unde legea permite. (…) Este evident că președintele Consi-liului Județean și Consiliul Județean Vrancea au obli-gația de a consulta cetățenii județului ori de cîte ori trebuie luate decizii ale căror efecte se răsfrâng asupra întregii populații a județului”, se precizează în același document.
Mai trebuie știut că, dacă România nu ar fi ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale, de la momentul intrării țării noastre în Uniunea Europeană această lege tot ar fi fost pusă în aplicare în baza principiului că legislația europeană primează legislației naționale.
