Proiectul de revizuire a Constituției României inițiat de Traian Băsescu transformă România într-un stat polițienesc. Modificările cuprinse în proiectul de revizuire a Constituției României inițiat de președintele României și înaintat ieri spre avizare Consiliului Legislativ vizează, în principal, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor. De remarcat că domeniile asupra cărora președintele propune modificarea prevederilor din Constituție sunt multe, însă esența revizuirii este întărirea rolului Președinției în raport cu celelalte instituții. Mai mult, proiectul de Constituție încurajează guvernarea pe bază de ordonanțe și transformă Parlamentul într-o instituție legislativă cu rol decorativ.
Modificările cuprinse în proiectul de revizuire a Constituției României inițiat de preșe-dintele României, înaintat spre avizare Consiliului Legislativ, vizează, în principal, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor; înlocuirea structurii bicamerale a Parlamentului cu cea unica-merală și stabilirea numărului de parlamentari la maximum 300. Modificările propuse de șeful statului mai vizează și alte materii cum ar fi: procedura de legiferare- inclusiv în domeniul legilor constituționale – organizarea și funcționarea Parlamentului și statutul parlamentarilor; numirea și revocarea miniștrilor, atribuțiile președintelui și răspunderea acestuia. Modificările vizează și Guvernul. Conform noului proiect al legii fundamentale, vor fi mo-dificate procedura de învestitură, statutul primului-ministru și al membrilor Guvernului, răspunderea și atribuțiile acestora. Nu au fost uitate nici raporturile Parlament-Guvern, modificările propuse vizând retragerea încrederii acordate Guvernului, angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, regimul actelor cu putere delegată. Pe lista de priorități a șefului statului în materie de modificări constituționale se află și regimul juridic aplicabil Consiliului Suprem de Apărare al Å¢ării, dar și autoritatea judecătorească, domeniu în care vor fi modificate răspunderea magistraților, și structura Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, Traian Băsescu a mai hotărât ca prin modificările aduse Constituției să se numere și proiectul bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale de stat și politica financiară, atribuțiile Curții Constituționale dar și regimul juridic al actelor europene. De remarcat că domeniile asupra cărora preșe-dintele propune modificarea prevederilor din Constituție sunt multe, însă esența revizuirii este întărirea rolului Președinției în raport cu celelalte instituții.
Modificările transformă România într-un stat polițienesc
Deși numărul domeniilor asupra cărora se intervine le-gislativ este mare, în realitate toate aceste modificări par să aibă unicul scop de a transforma România dintr-un stat democratic într-unul polițienesc – prin afectarea drepturilor și li-bertăților fundamentale ale cetățenilor – și de a întări rolul puterii executive, în special al președintelui, în raport cu celelalte autorități publice. Astfel, Parlamentul este redus atât în ceea ce privește structura sa, cât și în ceea ce privește competența sa de autoritate legiuitoare, prin simplificarea și reglementarea defectuoasă a procedurii de legiferare, iar autoritatea judecătorească – prin amputarea structurii Consiliului Superior al Magistraturii, ca garant al independenței justiției, precum și prin înlăturarea ipotezei angajării răspunderii magistraților pentru erorile judiciare numai în cazul exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență -este lăsată fără niciun fel de protecție constituțională, fapt ce deschide calea abuzurilor și arbitrariului din partea executivului.
Abuzurile Guvernului, protejate prin noul proiect de Constituție
O instituție mult utilizată de actualul Guvern, cea a asumării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, primește doar un mic retuș și anume li-mitarea numărului de asumări la una singură în cursul unei sesiuni, ceea ce nu este de natură să înlăture abuzurile înregistrate, precum și posibi-litatea recunoscută constituțional ca guvernul să-și angajeze răspunderea pe legile bugetare. Cu alte cuvinte, una dintre rațiunile fundamentale pentru care există autoritatea legiuitoare – aceea de a adopta bugetul – este practic anulată în favoarea unei proceduri constituționale care presupune inexistența dezbaterilor.
Parlament unicameral, dar sistem de legiferare de tip bicameral
Opțiunea pentru un Parlament unicameral este realizată într-o manieră simplistă, care, de cele mai multe ori nu presupune nimic altceva decât înlocuirea convențională a sintagmei „Camera Deputaților și Senatul” cu cea de „Parlament”. Pentru a da un singur exemplu, noua procedură de legiferare este expediată în cuprinsul unui articol al cărui conținut reglementează exact pe dos față de logica juridică elementară: mai întâi majoritatea necesară adoptării unei legi – care este un act adoptat deja de Parlament – pentru ca abia la sfârșit să prevadă procedura legislativă aplicabilă proiectelor de lege și pro-punerilor legislative. În plus, scopul declarat cu ocazia refe-rendumului, acela de a eficientiza activitatea Parlamentului prin eliminarea unei Camere, este practic complet abandonat prin actualul proiect de revizuire a Constituției, în condițiile în care procedura de legiferare va cunoaște tot două lecturi, ca și în cazul unui parlament bicameral, iar termenele în care acesta este obligat să legifereze nu mai există.
Proiectul de Constituție încurajează guvernarea pe bază de ordonanțe
De asemenea, Parlamentul este redus în ceea ce privește rolul și importanța sa în raporturile cu Executivul și minimizat în cea mai importantă dintre competențele sale – cea de legiferare – prin configurarea unei proceduri de legiferare mult mai greoaie și mai ineficientă decât cea actuală. Modificările prezentate de Traian Băsescu nu amintesc nimic însă despre materia delegării legislative, care a creat și creează atâtea pro-bleme în relația Parlament- Guvern din cauza excesului de reglementare al acestuia din urmă. Această problemă este lăsată în seama unei viitoare legi orga-nice, deși se cunoaște faptul că în toate sistemele constituționale în care posibilitatea de a legifera a Guvernului este recunoscută constituțional, aceasta cunoaște reglementări și limitări concrete și clare prin Constituție.
Președintele – puteri sporite, Parlamentul – rol decorativ
Utilizând sub forma unui cal troian rezultatele înregistrate la referendumul privind transformarea actualului Parlament într-unul unicameral, proiectul de lege de revizuire a Constituției României, inițiat de președintele României, nu are alt scop decât acela de a transforma România dintr-o republică semi-prezidențială cu accente parlamentare într-una prezidențială cu accente autoritare, în care rolul Guvernului și în special al președintelui primează în raporturile cu toate celelalte autorități pu-blice. Astfel, sub pretextul valorificării jurisprudenței Curții Constituționale, este întărit rolul președintelui în ceea ce privește numirea și revocarea miniștrilor și declanșarea procedurii de inițiere a unui referendum pe probleme de interes național – caz în care rolul Parlamentului este redus la un participant decorativ. De asemenea, în ceea ce privește procedura de suspendare a președintelui, rolul decisiv este conferit unei alte autorități pu-blice decât Parlamentul, respectiv Curții Constituționale. În acest mod se răstoarnă raporturile constituționale actuale dintre Parlament și președinte, care printr-o modalitate tehnic-legislativă extrem de stângace – în textele respective fiind practic repetată în două alineate aceeași idee – eli-Amină, sub aspectul răspunderii sale, organul reprezentativ suprem al poporului român, cu care era egal sub aspectul legitimității.
Victor Ponta:
Proiectul de revizuire a Constituției este o diversiune
Președintele PSD, Victor Ponta, a declarat că proiectul de revizuire a Constituției este „o diversiune” a președintelui Traian Băsescu, pentru a se implica electoral în alegeri de partea PDL. „Traian Băsescu a venit cu această propunere pentru a masca subiectele dureroase și pentru a se implica electoral în alegerile locale de anul viitor de partea PDL. Noi, cei de la USL, nu facem greșeala să cădem în capcana lui Băsescu și facem un apel și la presă să nu cadă în această capcană”, a declarat președintele PSD. El a afirmat că Legea fundamentală va fi modificată de viitorul Parlament ales, întrucât cel actual „nu mai are legitimitate și nu mai reprezintă voința alegătorilor exprimată prin vot”. „Parlamentul actual nu mai este legitim pentru că sunt foarte mulți traseiști care au trecut dintr-o parte în alta”, a spus Ponta. Liderul PSD a mai precizat că dacă actuala putere dorește într-adevăr reducerea numărului de parlamentari la 300, nu este necesară modificarea Constituției, ci o simplă lege. „Să vină Guvernul Boc cu legea în Parlament și noi cei din USL îi garantăm că nu ne vom opune”, a mai spus președintele PSD, Victor Ponta.
