Vrânceanul din mediul rural, europenizat de vreo patru ani, își face nevoile în WC-ul din fundul curții, iar baie la lighean. Asta pentru că nu este racordat la vreun sistem de canalizare. În Vrancea anului 2011, doar câteva comune se pot mândri că au sisteme de canalizare și stațiile de epurare aferente. Chiar dacă unii vrânceni s-ar putea racorda la canalizare, nu o fac din simplul considerent că nu concep să-și facă nevoile în… casă. Primarii vrânceni spun că suntem în urma statelor europene cu vreo 60 de ani. Nu mai mult. Iar vina aparține Guvernului, care nu a mai alocat bani și pentru canalizarea localităților rurale.
Cele mai proaste condiții de locuit din Uniunea Europeană se găsesc tocmai în România. Unde altundeva ? Potrivit statisticilor Comisiei Europene Eurostat, 42,5% dintre români nu au în case toaletă conectată la o rețea de apă și canal, iar 41,2% nu au baie sau duș. WC-ul din fundul curții a rămas încă la putere, iar primarii de comune spun că suntem în urma statelor europene cu cel puțin 60 de ani. Oameni răi am putea spune, căci mai sunt doar câteva zile până ce vom ieși din criză.
România se distanțează clar de celelalte state membre în privința locuințelor fără dotări sanitare minime. Nici măcar comunele mai înstărite nu se bucură de canalizare sau apă curentă. În iernile năprasnice, vrâncenilor nu prea le dă mâna ușor să iasă afară când îi taie nevoile. Dar de nevoie o fac… Cu igiena e mai greu, căci coceanul și frunza de brusture nu mai sunt de ajuns. „Toaleta și baia în casă reprezintă un grad de civilizație. Dacă ai buda în fundul curții, ce să mai vorbim de igienă! Noi am făcut două studii de fezabilitate pentru canalizare în cinci sate, dar dacă Guvernul nu ne aprobă…”, spune primarul comunei Vidra, Nică Micu, localitate care totuși are câțiva metri de canalizare. Chiar dacă majoritatea locuitorilor din Vidra au de îndurat frigul în caz de nevoie, primarul se laudă cu baie proprie europeană. „Am toate utilitățile în casă din ’85, și eu și toată strada. De Guvern depinde ca oamenii să aibă canalizare”, susține edilul.
Åži primul gospodar din Fitionești, tot pe Executiv dă vina. Iordache Cazacu spune că în anii ’40 erau tot atâtea rețele de canalizare în comuna pe care o conduce câte sunt și acum, în 2011. „Câți metri de canalizare avea comuna Fitionești în anii ’40, tot atâția are și acum. În mod normal, orice localitate trebuie să aibă canalizare, pentru ca oamenii să poată avea condiții civilizate de trai”, este de părere Cazacu. Edilul admite că există cetățeni mai gospodari care și-au făcut fose septice, mai mult sau mai puțin eco. „Foarte puțini își permit să-și facă fosă septică și să mai fie și ecologică”, spune primul gospodar al comunei Fitionești, care recunoaște că are toaleta în interiorul casei. Iordache Cazacu susține că motivul pentru care oamenii nu au acces la acest serviciu, de bun simț de altfel, ar fi lipsa de fonduri alocate pentru acest segment, dar și greșelile metodologice pentru accesare.
Primar cu două WC-uri… în aer liber
De cealaltă parte, primarul de la Dumitrești, Sandu Crintea, se poate lăuda că este solidar cu oamenii care au WC-ul în fundul curții. Pentru orice eventualitate, Crintea a săpat unul și în fața casei, căci nu se știu nevoile omului… „Am toaleta afară, în curte. Nu am evoluat foarte mult și nu ne putem compara cu țările Uniunii Europene. E vorba de igienă”, spune Sandu Crintea. La Dumitrești se anunță o infuzie de ci-vilizație în perioada următoare, asta pentru că primarul așteaptă ceva bani pentru a finaliza o rețea de canalizare. Conform normelor Uniunii Europene, WC-urile din curte trebuie să dispară cît mai curând posibil și fiecare localitate să aibă canalizare. Realizarea acestor proiecte presupune însă costuri foarte mari, bani pe care administrațiile publice locale nu îi au, iar guvernanții nu îi dau.
În schimb, România stă cel mai bine în privința iluminării locuințelor, doar 8,7% dintre români calificând locuința drept prea întunecată. Potrivit statisticilor Eurostat, 37,7% dintre români tră-iesc în apartamente, 60,7% în case și 1,6% în duplexuri.
