Ediția: Joi 9 Mai 2024. Nr. 6619
Ediția: Joi 9 Mai 2024. Nr. 6619

Vrâncenii îşi amanetează verighetele


Neajunsurile de zi cu zi îi împing pe vrânceni să-și amaneteze chiar și verighetele pentru câteva sute de lei. Banii câștigați nu îi scot din sărăcie. De cele mai multe ori, oamenii nu mai trec pe la casele de amanet pentru a-și recupera bunurile.

Ratele la bănci, restanțele la plata întreținerii, sărăcia și pierderea locului de muncă reprezintă principalele motive pentru care tot mai mulți cetățeni încep să-și amaneteze bijuteriile și obiectele de va-loare din casă.
Din păcate, nu mulți dintre cei care trec pragul caselor de amanet reușesc să își mai recupereze bunurile. După cum spun angajații caselor de amanet, sunt și persoane care își amanetează bijuteriile, le recuperează și apoi revin cu aceleași bijuterii. „Sunt persoane care vin să-și amaneteze bijuteriile. Nu ducem lipsă. Unii și le recuperează, alții nu. Depinde de cum au bani. Aduc inele, lănțișoare, cercei, brățări și chiar și verighete. Înainte veneau pe la noi mai mult cei tineri, acum, de ceva vreme și bătrânii trec pe aici destul de des.
Sunt persoane care își amanetează ceva, le iau înapoi și la scurtă vreme vin înapoi cu aceleași obiecte. De obicei, cu banii pe care îi câștigă de aici achită o altă datorie. În perioada Cră-ciunului am fost mai aglo-merați. Dacă vin în timp util își iau bijuteriile dacă nu, nu. Oricum, dacă depășesc perioada, atunci trebuie să plătească”, a precizat Elena, angajata unei case de amanet din Focșani. Oamenii se plâng că recurg la acest gest pentru că nu au bani, că se află în situații disperate, cum ar fi datoriile.
Din păcate, nu toți cei care amanetează bijuterii se întorc să le recupereze, probabil tot din cauza lipsei banilor. „Am adus bijuterii în valoare de 350 lei. Nu e mare lucru dar mai rezolv câte o problemă urgentă. Am amanetat chiar și verighetele, cred că de trei ori. Prima dată a fost mai greu și aveam o piatră pe suflet. Mă gândeam că am ajuns să amanetez și simbolul căsătoriei mele pentru o bucată de pâine. Nu am ce să fac.
Când aveam bani îmi cumpăram, iar acum când nu mai am le amanetez. Sunt șomeră de ceva timp și nu mai fac față. Până acum le-am recuperat mereu, nu știu ce voi mai face de acum încolo. Numai din salariul soțului este cam greu să le faci pe toate. Am ajuns să trăim vremuri grele și tare mă tem să nu fie și mai greu ca până acum. Așa am ajuns. Cred că o să trebuiască să ne vindem și hainele de pe noi ca să avem ce pune pe masă”, a spus Mărioara.

Pensionarii, în rândul clienților

După cum ne-a mai spus angajata casei de amanet, în ultima perioadă tot mai mulți pensionari le trec pragul. Bijuterii vechi, unele dintre ele moștenite de la părinți, pensionarii le dau pentru câțiva bănuți ca să-și poată lua medicamente. „În ultima vreme ne-au trecut pragul și mulți pensionari. Le cam tremura mâna doamnelor când le puneam să semneze, dar nu au renunțat. Cele mai multe dintre ele vin să și le recupereze, apoi le aduc iar și tot așa. De fiecare dată îmi spuneau că fac asta pentru că nu au cu ce își lua medicamente”, a adăugat angajata casei de amanet. De la verighete din aur galben sau alb la lănțișoare personalizate, vrâncenii sunt dispuși să renunțe, o perioadă, la propriile amintiri ca să poată face față cheltuielilor lunare, dar și pentru a avea bani ca să cumpere câte ceva să poată pune pe masă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?